Connect with us

Exclusiv

„Oportuniștii, lingăii, purtătorii de legitimații de poliție primesc salarii de excelență pentru că dorm frumos și nu-și deranjează colegii” – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

De ce i-ar susține un alde prescrisul Costoiu de la Politehnică sau alde domnu’ Pricopie de la SNSPA, care cel puțin pe linia soției (SRI-BNR-vicepreședinte Curtea de Conturi) a avut tot timpul un confort financiar substanțial, postul de vicepreședinte al Curții de Conturi în locul arestatului Bădălău cu greu putând fi caracterizat altceva decât o sinecură? De s-ar solidariza, când, prin fraudă științifică, poți ajunge de la un Oltcit la salarii și bonusuri de zeci de mii de Euro pe lună, furând articole științifice ca sa să devii conferențiar/profesor ba chiar și ȘEF DE ȘCOALĂ DOCTORALĂ, prin fraudă științifică? Cum cine, se intreaba analistul economic Radu Teodor Soviani.

Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Nicu Marcu (52 de ani) câștigă net peste 70.000 de lei pe lună (plus bonusuri), ceea ce este echivalentul unui venit brut de peste 100.000 de lei lunar.

Potrivit datelor Inspectiei Muncii, la nivelul anului 2019, din cele peste 5,4 milioane de contracte de muncă înregistrate în România, doar 87 se încadrau în plaja lunară brută 100.000 – 200.000 de lei. Potrivit acestor cifre, Nicu Marcu, câștigă mai bine decât cel puțin 99,83% din salariatii din Romania.

Într-o interviu pentru hotnews, Nicu Marcu spunea în februarie 2021: ,,Pot să vă spun ce salariu am eu. Salariul net este 54.132 de lei”. În fapt, veniturile nete lunare ale lui Nicu Marcu sunt de peste 70.000 de lei, întrucât primește atât bonusuri, dar mai ales, indeminizații pentru fiecare ședință la care participă.

Pentru a corecta informația incompletă transmisă în spațiul public de Nicu Marcu, am scris Autorității de Supraveghere Financiară în 15 februarie 2021:

Eram curios să aflu și salariul directorului de cabinet al lui Nicu Marcu, generalul SRI George Voinescu, repartizat la Nicu Marcu imediat după plecarea sa intempestivă din iulie 2020 din poziția de adjunct al directorului SRI Eduard Hellwig, Voinescu adjunctățindu-i și pe George Maior și Florian Coldea. Voinescu a fost cadru al Securității lui Ceaușescu de dinainte de 1989 și chiar eram curios să știu cât ajunge să câștige un securist anti-NATO de dinainte de 89 de la Filaj (inclusiv cu filarea diplomaților NATO se ocupa Unitatea Specială ,,F”) peste ani ca tânăr pensionar special, atunci când devine profund democrat, profund pro-alantic și profund pro-NATO, inclusiv în perioada în care ,,persoana de interes special SRI”, Sebastian Ghiță, fugea din vila de protocol SRI direct în Serbia, și nu se mai întorcea.

Refuzul de răspuns al lui Nicu Marcu a fost formulat așa cum îl vedeți mai jos, în dorința de a amâna publicarea veniturilor (și eventual de a o ascunde la momentul publicării declarației de avere, sub anonimizare):

Cu alte cuvinte, Nicu Marcu îmi spune că el poate să facă publice veniturile (o decizie personală), dar nu vrea (pentru a lăsa propagarea mincinoasă lansată de el că ar câștiga ,,doar” 54.000 de lei pe lună și amână asfel eventuala verificare de către opinia publică a sumei avansate minicinos (care nu include indemnizația de ședință), până în iunie 2021. În mod evident, Nicu Marcu a dorit să mai ascundă un timp că este plătit cu peste 70.000 de lei pe lună (plus bonusuri).

Indemnizația de ședință reprezintă la nivel anual un plus față de ,,salariul net” anual al Președintelui ASF de aproximativ 35%, așa cum rezultă din declarația de avere a predecesorului lui Nicu Marcu.

Aplicând acest procent, Nicu Marcu ajunge să câștige doar de la ASF peste 875.000 de lei anual, echivalentul a 73.000 de lei. Pe lună.

Pare o situație ireală pentru o persoană care a fost șomer până la 28 de ani și care nu a reușit până la acea vârstă să termine o facultate (după o primă exmatriculare).

În mod obiectiv, tot ireală se arată și obținerea de către fostul șomer până la 28 de ani, în doar 12 ani în care a terminat două facultăți în orașe diferite, ajungând ca la vârsta de 40 de ani (2008) să înfașce și titlul de conferențiar universitar cu articole furate puse la mapă.

Ireală pare și obținerea unei burse post-doctorale, de 92.000 de lei, la 42 de ani, de către Nicu Marcu, cel care ajunge la doar 14 ani de la obținerea primului loc e muncă, în fapt o  împopoțonare ca și cercetător postdoctoral al Academiei Române, împopoțonare prin care face tranziția dinspre frauda academică spre indicii de fraudă financiară din bani europeni și obținând astfel cei 92.000 de lei prin nerespectarea majorității criteriilor obligatorii pentru plata bursei, pe articole furate/proaste.

Fantasmagorică este și folosirea fraudei științifice de către Nicu Marcu pentru obținerea titlului de profesor universitar, în 2011, la o universitate fantomă. Pentru a ajunge profesor universitar la cea mai panaramă ,,universitate” din România și care nu a reușit nici măcar o generație să o facă licențiată, Nicu Marcu s-a pus în situația ireală de a publica într-un singur an, nu mai puțin de 11 ,,articole științifice”, în cea mai panaramă revistă ,,științifică” pe care a avut-o vreodată comunitatea cercetătorilor, la nivel global: Metalurgia International, în care Marcu era și în ,,board-ul științific”.  Pentru asta a beneficiat de complicitatea co-semnatarilor de la Universitatea din Craiova, pe care pe unii i-a recompensat ulterior, printre care Marian Siminică, adus acum pe o căruță de bani la Institutul de Studii Financiare (al ASF).

Toate fantasmagoriile astea le-a făcut Nicu Marcu fără să cunoscă limba engleză decât la nivel debutant, în timp ce publica ,,în echipă” și în ,,engleză” zeci de articole ,,științifice” și doar 3 de unic autor, și acelea furate.

Însă chelului îi trebuie și tichie de mărgăritar, așa că Nicu Marcu, și-a tras și o astfel de tichie: ,,Dottore”.

Unde putea să găsească o tichie mai bună pentru împopoțonare în savant de renume mondial, ca Leana, decât la Universitatea București, condusă de Mihnea Costoiu, cel care peste 2 săpătmâni așteaptă decizia în primă instanță a ICCJ după ce a fost trimis în instanță de DNA pentru un prejudiciu de 10 milioane de Euro.

Dottore Nicu Marcu de la Universitatea Politehnică București.

Cu surle și trâmbițe, Universitatea Politehnică București anunța în 17 iulie 2019 că i-a pus tichie de mărgăritar lui ,,Profesorului” – Nicu Marcu – Doctor Honoris Causa.

,,Profesorul” Nicu Marcu, cel cu titlul obținut la desfiintata Universitatea Financiar-Bancară prin frauda de la Metalurgia nu roșește nici măcar o secundă atunci când i se citește ,,Laudatio’‘, prin care îi sunt prezentate fraudele academice drept ,,realizări”.

Etalându-și țărănește (prin suflecarea manșetei robei de ,,dottore”) ceasul scump (care nu apare în declarația de avere), Nicu Marcu primește, urmare a fraudei științifice pe care s-a consolidat, titlul de Doctor Honoris Causa. El semnează în ,,cartea de onoare” a Universității Politehnice București fix cu aceeași mână netremurândă folosită în trecut pentru semnarea de articole ,,științifice” furate.

Doctor Honoris Causa prin articole FURATE (în tot sau în parte). Laudatio.

,,Trebuie arătat aici că o personalitate de tipul profesorului Nicu Marcu nu poate decât să constituie un model pentru studenții Universității Politehnica din București” spune Laudatio despre cel care și-a obținut titlul de conferențiar universitar prin articole furate.

Am arătat anterior indiciile că ,,modelul” Nicu Marcu și-a obținut titlul de ,,profesor” prin adăugarea la articolele furate pentru obținerea titlului de ,,conferențiar universitar” a altor elemente de frauda academică (cele 11 articole ,,de grup” publicate de Metalurgia deconspirată ca fraudă de 3 profesori sârbi, articole care s-au aduăgat în portofoliul lui Marcu peste cele furate pentru obținerea titlului de conferențiar.

Ba chiar în 2016, cu trei ani înainte ca Marcu să obțină și titlul de doctor honoris causa la Universitatea Politehnică București, Ministerul Educației statua deja clar, referitor la Metalurrgia și falsificarea criteriilor minimale pentru obținerea titlurilor de profesor universitar/conferențiar universitar de către piștălăi, câteva dintre punctele regăsite și în articolele din Metalurgia ale ,,Marcu et Al” (băieții și fetele de la Craiova), atunci când motiva alegerea criteriilor minimale și confirma scoatarea de pe listele ISI Thompson a fraudei științifice Metalurgia International. Din board-ul ,,științific” al Metalurgia International făcea parte Nicu Marcu.

Pentru acordarea titlului de doctor honoris causa este însă nevoie de ceva foarte puternic. De o contribuție științifică izbitoare. Iar Universitatea Politehnică București a găsit ,,contribuția științifică” izbitoare a lui Nicu Marcu. Este vorba despre alte două articole. FURATE.

Nicu Marcu și modelările matematice? Am râs. Izbitor, nu-i așa? Și prea frumos (ca să fie adevărat), ca fostul exmatriculat și contabil de fazani de la Romsilva să reușească să aducă ,,instrumente eficace la dispoziția factorilor de decizie”. Izbitor este și că articolele citate sunt din 2012 și 2013. Și mai izbitor este că articolele sunt FURATE.

Primul articol furat (în tot sau în parte), menționat în Laudatio: ,,Existence and multiplicity of solutions for nonlinear discrete inclusions”. Izbitor.

Este publicat într-o engleză impecabilă este despre matematici și este asumat de Marcu în calitate de prim autor NIcu Marcu (cel care nu știa limba engleză), într-o revistă de specialitate dedicată matematicilor superioare (domeniu care nu a avut tangență cu Nicu de la Craiova).

Primul autor Nicu Marcu, savant de renume mondial în opinia Politehnicii (în Laudatio din iulie 2019 se regăsește un pasaj prin care senatul afirmă fără nicio probă că alte 12 pagini publicate de Marcu în urmă cu câteva săptămâni ,,reprezintă deja o referință teoretică notabilă” (?!?)) , pare să îi facă un hatâr unei somități a matematicii, la nivel global: profesorului Giovani Molica Bisci, care apare ca și co-autor într-un articol ISI.

În esență, numele profesorului Bisici este singurul de renume la nivelul cercetării care apare vreodată ca și co-autor în vreun articol, restul co-autorilor din celelalte articole de la Metalurgia, Revista de Chimie, Revista Tinerilor Economiști de la Craiova, alte anale, fiind în principali tovarăși de la Craiova ai lui Nicu Marcu, de la Curtea de Conturi sau de la Ministerul Finanțelor, unde avea obișnuința să întrebe în stânga și în dreapta: ,,ai vreun articol pe care să îl semnez și eu și să îl publicăm? Că am unde să îl public”.

Articolul din 2012, care se sare în ochi mai ales prin reputația profesorului Bisci este însă  doar un alt articol furat și doar semnat de Marcu (cu mult tupeu, ca prim autor, necunoscutor de limbă engleză).

Articolul reprezentând în esență munca profesorului Bisci, cercetător reputat în domeniul ecuațiilor neliniare, munca fiindu-i furată și asumată de Marcu.

Povestea articolului pentru care Nicu Marcu a devenit Doctor Honoris Causa al Universității Politehnice București este deasemenea edificatoare pentru frauda științifică a lui Nicu Marcu. Îi trebuia și un astfel de articol într-o astfel de revistă pentru a obține abilitarea în conducător de doctorat, a deveni pro-rector la Craiova, și a deveni apoi șef al Școlii Doctorale din ASE.

Alte condiții pe care Nicu Marcu trebuia să le îndeplinească era să facă parte din board-uri editoriale (și să recenzeze articole științifice în limba engleză pe care nu o știa), pentru aceasta Nicu Marcu prezentând adeverințe sau declarații că a recenzat articole pentru reviste ,,științifice”din Nigeria, Kyrgystan sau pretinznd recenzii nedovedite pentru o revistă din Polonia.

Referitor la activitatea de recenzor în reviste științifice internaționale, în CV-ul lui Nicu Marcu din 2020 apar și:

În procesul de verificare, pornind de la întrebarea legitimă pe care am adresat-o și public într-unul din episoadele anterioare și anume cum putea o persoană care nu știe limba engleză (nivel debutant, A2, la nivel de sărumâna) nu numai să scrie, dar și să recenzeze articole în limba engleză, am făcut verificări la cele 3 reviste:

a) Verificând ,,International Research Journal of Public and Environmental Search” am observat:

  • că este o revistă din Nigeria cu adresa 31 Obruche Street off Shell Road, care nu are în număr de telefon înregistrat, poate fi deranjată doar prin WhatsApp și nu are nici adresă de email.

  • În opinia mea, un recenzor necunoscător de limbă engleză într-o revistă ,,științifică” din Nigeria, singurele lucruri pe care le putea în mod real ,,recenza” sunt scrisorile nigeriene, gen.

b) Am încercat verificarea dobândirii calității de recenzor (invocată de Marcu pentru dobândirea titlurilor) și pentru Eurasian Journal of Business and Economics din Kyrgystan. Întrebările mele despre Letter of Atestation din 2010 pentru Nicu Marcu (când nu știa limba engleză și când încă plagia articole pentru a deveni conferențiar universitar), au rămas fără răspuns;

c) Singura publicație care mi-a răspuns este Contemporary economics, din Polonia, unde Nicu Marcu a pretins că a recenzat mai multe articole: ,,recenzor articole”. Pe scurt, revista nu poate veifica dacă a făcut vreo recenzie în urma unei invitații din 2015, pe care nu știe cine a făcut-o. Revista nu poate verifica nici nivelului calității vreunei recenzii în limba engleză (și nici dacă vreun eventual recenzat a fost publicat), întrucât nu dispune de vreo recenzie făcută de Nicu Marcu. Ultima logare (și singura? probabil la înregistrare?) este din 2015. O (singura) logare esențială pentru Nicu Marcu în ceea ce privește evaluării activității de ,,conducător de doctorat”, și, începând cu 2016, de Director al Școlii Doctorale Economie II de la ASE:

Iată și răspunsul revistei din Polonia.

Dar iată povestea articolului semnat alături de Giovanni Molica Bisci, folosit de Nicu Marcu pentru a deveni Doctor Honoris Causa in 2019, la Universitatea Politehnică București.

Este anul 2012, an în care Nicu Marcu sărbătoarea obținerea prin frauda de la Metalrugia International și prin frauda celorlalte articole furate începând cu 2008, obținerea titlului de profesor universitar la Universitatea FInanciar Bancară, alături de condamnata Dorina Poanta (rectorița universității, condamnată în primă instanță pentru fraudă din fonduri europene). Până în 2012, Nicu Marcu nu publicase niciun articol care să includă modele matematice, iar articolele de unic autor invocate de Marcu, așa cum am arătat anterior erau fie copiate și furate, fie mizerabile și fără vreo valoare științifică.

Cu titlul obținut la universitatea necreditată și desființată fără să aibă măcar o singură generație de licențiați, Nicu Marcu devine ,,Profesor Universitar” și la Universitatea din Craiova, unde alături de colaborătorii săi, publica în Metalurgia International.

Ca fost conferențiar la Universitatea din Craiova, Nicu Marcu îl cunoaște pe profesorul Vicentiu Radulescu, de la Catedra de Matematica. Invitandu-l pe profesorul Molica Bisci la Universitatea din Craiova in 2012, Vicentiu Radulescu îl prezintă pe Nicu Marcu pofesorului Bisci. Nicu Marcu, fost contabil la fazani pentru Romsilva, nu scrisese până la acel moment  (2012) niciun articol despre ecuații neliniare/ecuații diferențiale. Nicu Marcu se apropie așadar în 2012 pentru prima dată de ecuațiile neliniare, pe care nu le înțelegea, și imediat și publică, atenție, ca prim autor, articolul care l-a făcut Doctor Honoris Causa.

Aceste elemente izbitoare m-au făcut să verific contribuția viitorului doctor honoris causa (pentru acest articol) chiar cu profesorul Giovanni Molica Bisci:

Spre deosebire de TOATE autoritățile din România (care invocă termene de 30 de zile pentru a îmi răspunde aproape deloc), răspunsul  profesorului Bisci a venit în mai puțin de 3 ore, despre colaborarea cu Nicu Marcu:

  • ,,A participat la una dintre prezentările mele. La început dl. Marcu a fost foarte interesat de subiectul prezentării mele poate pentru că am explicat că mai multe mdele economice pot fi utilizate prin folosirea ecuatiilor neliniare.”
  • ,,Am încercat să îi prezint pentru prima dată (eng. introduce) subiectul studiului solutiiilor ecuatiilor discrete, discutând în mai multe rânduri despre aceste instrumente matematice”.
  • ,,Mai exact, am încercat să îl implic (cu multe dificultăți) în acest domeniu al științei din moment ce la început era foarte interesat despre subiect”;
  • ,,Lucrarea pe care o menționați a fost scrisă după prima mea vizită la Universitatea din Craiova”;
  • ,,Am mai păstrat legătura cu dl. Marcu pentru o perioada foarte scurtă de timp, iar lucrarea menționată a fost unica mea colaborare științifică cu el”.

Cu alte cuvinte, iată și interpretarea de bun simț a răspunsului, întrucât sunt convins că rândurile scrise de profesorul Bisci sunt maxim ceea ce putea răspunde și anume:

  • Nicu Marcu habar nu avea despre ecuații diferențiale/neliniare;
  • A încercat să înțeleagă ceva, dar nu a înțeles nimic (,,with several difficulties”);
  • Urmare a invitării profesorului Bisci la Craiova de către Vicentiu Radulescu, profesorul Bisci, de bună credință și de jenă față de profesrul Rădulescu care i l-a prezentat pe ,,pro-rectorul” Marcu, nu a putut refuza dorința lui Nicu Marcu, de a scrie ,,împreună” un articol;
  • Dându-și seama cine este Nicu Marcu, profesorul Bisci nu a mai avut nicio colaborare științifică cu ,,dottore”;
  • Nicu Marcu a avut nesimțirea să se treacă în bazele de date internaționale ca prim-autor pentru un articol într-o engleză impecabilă, deși nu cunoștea, în mod real, limba engleză și la care în mod real este greu de crezut că a contribuit în vreun fel, altfel decât î a se milogi de profesorul Bisci.
  • Contribuția lui Nicu Marcu la articolul pentru care a fost ,,decorat” cu Doctor Honoris Causa este foarte aproape de zero sau chiar zero, întrucât profesorul Bisci nu a indicat partea din articol care i-ar aparține lui Nicu Marcu și e de bun simț să afirm că nu a avut nicio contribuție științifică într-un domeniu pe care nu îl înțelegea.
  • În 2012, Nicu Marcu devenise prorector al Universității din Craiova, calitate din care avea un ascendent ierarhic al angajatului Universității – matematicianul Vicențiu Rădulescu și cel care realmente are contribuții în domeniul matematicii  și colaborării cu profesorul Bisci.

Concluziv, având în vedere că Nicu Marcu nu scrisese anterior niciun articol în domeniul matematicilor, ba chiar niciun articol ca unic autor (articolele scrise și analizate anterior au fost copiate/semnate prin fraudă științifică), trag concluzia că Nicu Marcu nu a avut nicio contribuție relevantă pentru articolul semnat cu profesorul Bisci, și pentru care a fost făcut Doctor Honoris Causa.

La fel și în cazul Articolului 2 nominalizat în ,,Laudatio” și pentru care Marcu și-a tras ,,Doctor Honoris Causa”

Al doilea articol nominalizat în Laudatio este cel publicat în anul 2013 (de asemenea în co-autorat) și anume ,,A DCC-Garch Model to Estimate” (?!?) (așa cum se menționează în Laudatio), cu titlul incomplet, pentru că și cei care au scris Laudatio aveau probleme, la fel ca și Marcu, să citească/înțeleagă titlul articolului. ,,To estimate?” Ce? Au uitat să pună în laudatio ce estimează contribuția savantului Nicu Marcu…

În fapt, este vorba despre un al doilea articol semnat/furat și scris în mod cert de Marius Cristian Acatrinei în ianuarie 2013 (cu istoric științific în ceea ce privește utilizarea moelelor matematice, spre deosebire de Marcu și al doilea co-autor, Gorun). Marius Acatrinei este acum angajat al lui Nicu Marcu, la ASF.

În bazele de date științifice, Marius Cristian Acatrinei apare ca fiind din partea Academiei Române. Articolul este publicat în Romanain Journal of Economic Forecasting, revista Institutului de Prognoză economică de pe lângă Academia Romană. Este aceiași revistă de pe lângă Academia Română în care care în 2008 Nicu Marcu își începea frauda academică, publicând primul articol de unic autor, furat, al lui Nicu Marcu, fiind copiat din următoarele lucrări fără indicarea sursei și prin înlocuirea ,,Slovenia” cu ,,România”:

  • ,,EMU and the International Monetary System” (1997);
  • Current Developments in Monetary And Financial Law, volumul 2,publicat de FMI în 2003;
  • Comunicatul de presă al Băncii Centrale Europene din anul 2004 (aici)

Ca și în cazul articolului scris în mod real de Giovanni Molisca Bisci, Nicu Marcu a folosit acest articol în ,,portofoliul” necesar pentru a obține abilitarea în calitate de conducător de doctorat la ASE (2014) și pentru a deveni chiar Director al Școlii Doctorale II din ASE (2016):

Dacă profesorul Bisci mi-a răspuns la email în 3 ore de la momentul adresării întrebărilor, autorul acestui al doilea articol furat/folosit de Nicu Marcu pentru a ajunge doctor honoris causa, Marius Cristian Acatrinei, nu mi-a răpsuns nici după 6 săptămâni.

Iată întrebările adresate:

Tăcerea lui Marius Acatrinei nu este justificată în niciun fel din punct de vedere moral ci o intepretez mai degrabă ca o continuare a fraudei prin care l-a inclus pe Nicu Marcu, co-autor în această revistă, pentru următoarele motive:

  • Marius Acatrinei este angajat în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară, fiind subordonatul lui Nicu Marcu. O admitere că a contribuit la frauda științifică a lui Nicu Marcu i-ar putea aduce direct repercursiuni;
  • Nicu Marcu nu știa limba engleză decât la nivel de debutant în ianuarie 2013, prin urmare, nu putea scrie un articol în limba engleză, folosind un model matematic (exceptând articolul scris de Giovanni Bisci, furat de Nicu Marcu prin includerea sa ca prim autor, niciun alt articol de până în 2013 nu include vreun model matematic și nici preocupări pentru piața de capital a lui Nicu Marcu)
  • Frauda este cu atât mai mare, inclusiv din partea lui Marius Acatrinei, întrucât, pe lângă faptul că l-a semnat (fără nicio contribuție dovedită) pe Nicu Marcu în calitate de al treilea co-autor, ca al doilea co-autor a mai trecut un profesor de litere, pe Adrian Gorun, de la Universitatea din Târgiu Jiu. Ca orice profesor de litere necunoscutăr de limba engleză, sunt convins că Gorun, ca și Marcu, pur și simplu iubeau modelul GARCH.
  • Nerespunzând, Marius a confirmat implicit despre articol ,,scris de tine”.

Co-autorii fictivi par trași la indigo:

Adrian Gorun (primul co-autor) este rectorul Universității Constantin Brâncuși din Târgu jiu, este necunoscutor de limba engleză (ca și Marcu), a făcut Colegiul Național de Apărare în 2006  (ca și Marcu), a făcut Institutul Diplomatic Român cu un an înainte de Marcu (2007 față de 2008), a fost secretar general între ianuarie 2005 – ianuarie 2008 la Ministerul Educației, în timp ce Marcu a fost secretar general (începând cu 2007) la ANAF sau la Ministerul Mediului (secretar general Adjunct).

Mai mult, Adrian Gorun nu a absolvit nicio facultate economică (după cum reiese din CV) fiind Profesor Universitar (și angajat) al facultății de Litere și Științe Sociale – cu alte cuvinte – la fel ca Marcu, nicio legătură cu modelarea matematică și nici măcar un curs în timpul faculății (Marcu a făcut la Craiova facultatea de management pe care a inceput-o la 24 de ani și a absolvit-o la 29 de ani, în 1997, iar programa nu include modelarea matematică). Iată-l pe Gorun, modelatorul:

Similitudinile dintre cei care NU au scris articolul lui Marius (dar s-au semnat cu complicitatea lui Marius), pentru a se împopoțona, sunt așadar evidente și izbitoare, amândoi știind să asculte în limba franceză, dar neștiind în mod real o boabă în limba engleză în care declară că au scris articolele scrise de altii:

Nicu Marcu:

Adrian Gorun:

Aplaudacii lui Nicu Marcu de la Doctor Honoris Causa obținut prin fraudă științifică. O fotografie face cât o mie de cuvinte.

  1. Primul care sare în evidență la ceremonia în care Nicu Marcu și-a obținut umare a fraudei științifice titlul de doctor honoris causa este academicianul Eugen Simion. Nu este de mirare că el chiar a crezut că Marcu e altceva decât un impostor. Eugen Simion a căzut victima unor impostori mai mari și a crezut că a luat premiul Nobel penru filologie, Academia Română a dat chiar și comunicat), în fapt, un Nobel fals, așa cum a investigat Scena9. În 2008, un alta academcian, Emilian Dobrescu, participa la frauda academică a lui Nicu Marcu, scriind un articol în care cita articolul furat de Nicu Marcu în 2008, că să îi facă citări lui Nicu Marcu și să își poată lua gradul de profesor universitar la Universitatea fantomă.
  2. Paul Stănescu, combinator în cadrul PSD (fost vicepremier) și care a avut o contribuție majoră în 2020 în trocul PSD-ProRomania-PNL, când, pentru ca Ilie Sârbu (socrul lui Victor Ponta) să poată deveni vicepreședinte la Curtea de Conturi,  Marcu a fost avansat din poziția de ,,vicepreședinte” al Curții de Conturi și plsat la ASF. Pe ginerele lui Paul Stănescu Marius Robert Modan, îl regăsim promovat prin delegare de către Nicu Marcu în postura de ,,Șef Serviciu Analiză și Suport Tehnic SAL-FIN”

Înainte ca Paul Stănescu să își regăsească ginerele la ASF, Marius Robert Modan a trecut prin poziții fără concurs, din poziția de consilier personal la Ministerul Fondurilor Europene, în cea de consilier parlamentar la Grupul PSD și apoi la ASF.

În 2019, ginerele lui Paul Stănescu, Marius Modan, câștiga de la ASF 169.665 lei (14.000 de lei pe lună) și, atunci când a fost promovat de Marcu (și delegat, fără concurs, începând cu 28 septembrie 2020) în poziția de șef serviciu, cu salariu mai mare de 14.000 de lei pe lună, a uitat că este însurat cu fata lui Paul Stănescu, netrecând-o în declarația de avere:

Ceea ce este deasemenea interesant în conturile ginerului lui Paul Stănescu este faptul că, potrivit declarației de avere, el a izbutit să facă să nu se regăsească în conturile comune ale sale și ale soției (pe care nu o declară nici în conturi și nici cash), suma de circa 250.000 de Euro, primită ca dar de nuntă în 2018 de către fiica lui Paul Stănescu si regista in declaratia de avere din 2019 ale fetei lui Paul Stănescu, respectiv Alina Gabriela Modan (fostă Stănescu) și ginerică Robrt Modan. Ea se regăsește doar în declarația de avere a fiicei lui Paul Stănescu, cu ocazia numirii într-un concurs ,,câștigat” la un alt combinator, fost premier, Sorin Grindeanu, ca și ,,consilier personal”.

3. Valeriu Ioan Franc, protectorul lui Nicu Marcu din cadrul Academiei Române și al institutiei care i-a acordat bursa de 92.000 de lei lui Nicu Marcu, fără a îndeplini criteriile de plată a bursei, conform contractului. Valeriu Ioan Franc a construit comunismul timp de 23 de ani (1976-1989) în calitate de coordonator lucrări sisteme informatice, și apoi s-a apucat să construiască, desigur, capitalismul.

De altfel, potrivit declarațiilor lui Marcu, Valeriu Ioan Franc alături de Ion Ghizdeanu – fostul șef al Comisiei Naționale de prognoză inculpat în prezent pentru fals intelectual, au avut numai cuvinte de laudă pentru ,,capacitatea candidatului” la obținerea de titluri universitare, Nicu Marcu:

4. Rectorul Universității Polithenice – Mihnea Costoiu, trimis în judecată pentru fraudă de 10 milioane de Euro;

5. Radu Tudor, pe care e posibil să îl știți de la Antena3. Un an mai târziu, când Marcu era numit prin blat Președinte ASF (unic candidat)cu a obținut în 2019 titlul de doctor Honoris Causa al Universității Politehnice din București, prin consecvența în frauda științifică. Articolele invocate pentru acordarea titlurilor nu au fost scrise de el, ci doar semnate, în mod real neavând nicio contribuție științifică în domeniul menționat în Laudatio.

Ca și în cazul obținerii titlurilor de conferențiar universitar/ profesor universitar, Marcu a folosit articole științifice scrise de alții, care nu îi aparțin în mod real, dar pe care le-a semnat.

Frauda științifică a fost folosită și în debutul fraudei financiare (bursa încasată de la Academia Română fără să respecte criteriile în urma cărora i s-ar fi plătit bursa, fără să publice articole științifice reale, copiind articole).  Prejudiciul? 92.000 de lei.

Și încă ceva: Academia Română și Institutul Național de Cercetări Economice tocmai mi-au răspuns prin reprezentant legal, ulterior unui prim refuz de comunicare de informații.

Academia Română tocmai a demarat așadar o cercetare administrativă în ceea ce privește refuzul de comunicare a documentelor solicitate și care în opinia mea demonstrează indiciile obținerii prin fraudă științifică (și nu numai) a bursei și plății bursei de 92.000 de lei pentru Nicu Marcu, ca și ,,cercetător post-doctoral”.

Facebook Comments

Exclusiv

Caracatita WHITE TOWER (XIII – A) scoate la iveala putregaiul din IPJ Prahova si din varful MAI – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

De

Procurorii continuă să facă ample investigații într-o afacere imobiliară suspectă. Vorbim despre un dosar penal deschis în urma perchezițiilor care au scos la iveală fapte de corupție, trafic de influenţă, efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia, constituirea unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă, dare de mită, luare de mită, bancrută frauduloasă.

Din datele, înregistrările și documentele primite primite de redacția Incisiv de Prahova, în cazul deja celebrului dosar „White Tower”,  par a fi implicați oameni de afaceri, notari publici, avocați, funcționari din Primăria Ploiești și chiar din instituțiile statului, dar și un ziarist santajist si spagar.

Țeapa imobiliară de la WHITE TOWER nu înseamnă doar cea mai mare fraudă din istoria Ploieștiului, acoperita de politisti corupti din IPJ Prahova si de chestorul Eduard Miritescu!

Va dezvaluiam ca aceasta cercetare s-a efectuat de politsiti din IPJ Dambovita deoarece existau suspiciuni rezonabile ca eterna coruptie bantuie pe holurile IPJ Prahova.

“LA PIOVRA” Prahoveana din varful IPJ Prahova si din varful MAI/Alt prejudiciu de aproximativ 1 milion de euro!

Secretara domnului cms.sef Ginel Preda, o prietena de familie, este numita Hagiu Monica, care, in fapt este angajata la Ordine Publica. Sotul acesteia, un “maistru mecanic” (Hagiu Gabriel) a lucrat la Garajul institutiei de unde, pe bani publici ai IPJ Prahova, ii repara autoturismul personal maharului (asta pana cand un sef din IPJ Prahova i-a reprosat lui Ginel, in plina sedinta ca nu este normal ca autospecialele cu care se deplaseaza in misiuni sa figureze ca reparate, dar să fie defecte, dar în schimb se repara autoturisme personale pe banii institutiei).

Procurorii din dosarul WHITE TOWER au “gripat” caracatita din IPJ Prahova.

Astfel, la varful IPJ Prahova s-a format o retea de camatari.

Despre aceasta retea am primit informatii inca din luna octombrie 2023, de la o sursa din varful M.A.I si nu ne venea să credem.

Sursa a revenit in ianuarie 2024 si ne-a dat numarul de dosar penal si numele procurorului care efectueaza cercetarile penale, intr-un dosar in care foarte multi politisti din IPJ Prahova au solicitat credite (unii dintre acestia nici macar nu stiau de acest aspect), in acest dosar fiind descoperite si adeverinte false. Cu o mare parte dintre acesti politisti reprezentantii ziarului Incisiv de Prahova au discutat, confirmand in totalitate dezvaluirile de azi.

Modus operandi

Secretara si prietena domnului cms.sef Ginel Preda a făcut zeci de credite pe numele unor politisti, unii dintre acestia au stiut, altii nu, pe tip suveica caritas. Singura conditie a fost ca secretara sa le achite ratele ca ei nu isi permit asa ceva.

Iata cum procurorii din dosarul WHITE TOWER au “gripat” caracatita din IPJ Prahova, aparand mari intarzieri in achitarea ratelor pana cand un numar mare de politisti si/sau fosti politisti s-au deplasat la poarta institutiei sa solicite achitarea ratelor la creditele efectuate pe numele acestora de catre Hagiu Nicoleta, intalnirea derulandu-se intr-un mare scandal.

Pentru Corpul de Control al Ministrului Afacerilor Interne, DGA si/sau DGPI va prezentam numele politistilor care au luat astfel de credite in reteaua infiintata de Hagiu Nicoleta – secretara domnului cms.sef Ginel Preda, pe sectii, ca sa fie mai usor de urmarit.

Sectia 4

Badica, Badea, Dogea, Rafira, Popa.

Mai adaugam doua nume ca sa se stie unde ne indreptam in numarul viitor: Chivu S, Neacsu S.

Potrivit Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul M.A.I, doar în anul 2021 peste 176 de lucrători ai M.A.I. au primit calitatea de suspect, in dosare penale.

În 2022, numărul lucrătorilor M.A.I. declaraţi suspecţi a crescut la 189. Cel mai recent, pe 29 ianuarie 2024, şase poliţişti de frontieră au fost condamnaţi definitiv pentru luare de mită în formă continuată.

Si, pana atunci mai „spicuim” dintr-o declaratie data de un sef din cadrul IPJ Prahova, in fata organelor de cercetare penala:

“S-a prezentat in biroul meu un ziarist care il tot vedeam, aprope zilnic, la adjunctul sefului IPJ Prahova. Era insosit chiar de catre cms.sef Ginel Preda. Acesta mi-a propus o colaborare institutionala dar mi-am dat seama din agitatia lui ca altul era scopul. Avea o frustare vadita si m-a rugat sa ii intermediez o intalnire cu seful inspoectoratului deoarece el este obisnuit sa isi bea cafeaua de dimineata cu sefii institutiei si actualul sef nu doreste sa il primeasca. Mi-a zis ca daca reusesc sa ii intermediez aceasta intalnire ma poate muta in secunda zero la IGPR  pe o functie mai mare ca sa pot iesi la pensie cu o solda mult marita. A scos telefonul mobil si mi-a zis ca il suna acum pe Miriterscu si pe _____, ca ii sunt prieteni si ma muta pe loc. Aceasta oferta mi-a fost facuta de fata cu cms.sef Ginel Preda, probabil pentru a da mai multa greutate acestei propuneri. I-am transmis ziaristului ca eu, personal, nu imi permit sa ii cer o astfel de favoare sefului inspectoratului, ca eu am cu acesta doar o relatie institutionala. Ulterior am vazut in ziarul acestuia cum era atacat seful inspectoratului care refuzase sa isi bea cafeaua cu acesta”….

In afara de latura penala exista o mare vulnerabilitate deoarece, se pare ca, fiica secretarei “sifonului” gruparii de criminalitate economico-financiar organizata este, la randul sau, secretara la “ditamai” seful de la DGPI. Oare cum se simt politistii verticali din aceasta institutie ca o simpla angajata la Ordine Publica sa primeasca sporuri si alte drepturi specifice acestui serviciu si sa „faca” pe secretara, o secretara care a format o retea chiar in cadrul institutiei statului de drept -„Siguranță și încredere”? Se simt discriminați? O sa aflam impreuna cu dumneavoastra!
Vom reveni.
(Cristina T.).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

Caracatita WHITE TOWER (XIII) scoate la iveala putregaiul din IPJ Prahova si din varful MAI – adeverinte false pentru credite pe numele unor politisti, mai rau ca la ultimii infractori! Maine, orele 13.00 – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

De

“LA PIOVRA” Prahoveana din varful IPJ Prahova si din varful MAI

Alt prejudiciu de aproximativ 1 milion de euro!

Am inteles ca acesti infractori au mutat, ca pe o tabla de sah, politisti de la DGA Prahova in alte parti, doar pentru ca ii anchetau!

Dar, asa ceva, mai rar…:

Adeverinte false pentru credite pe numele unor politisti, mai rau ca la ultimii infractori, totul in cadrul IPJ Prahova, nu intr-un clan de interlopi – ci chiar in institutia statului de drept -„Siguranță și încredere” si/sau credite luate cu acordul unor politisti, pe numele lor,  pentru un fond de „CAMATA” dat unor „investitori” de catre sifonul gruparii de criminalitate economico-financiar organizata!

Acum poate o sa intelegem, impreuna, TUPEUL acestor infractori, tupeul primarului PSD-ist Andrei Volosevici, etc!

Am inteles ca fiica secretarei “sifonului” gruparii de criminalitate economico-financiar organizata este, la randul sau, secretara la “ditamai” seful de la DGPI, dar situatia este critica la Prahova (s-a ajuns la o saturatie in toate mediile) si rugam/somam toate institutiile statului (sa analizeze in vederea luarii de urgenta a tuturor masurilor legale care se impun, inclusiv deblocarea unor dosare penale care stau la sertar!) sa isi ia notite dupa dezvaluirile noastre de maine de la orele 13.00, in caz ca se faceau ca NU cunosc aceste incredibile infractiuni comise de membrii a doua gasti, care se acopera una pe alta, niste infractori sadea!

Redactia Incisiv de Prahova

 

 

 




Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

Nu e logic ca lipsa de transparenta a Directiei Generale Financiara din MAI ascunde o greseala? – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

De

Ne intrebam intr-un articol, pe buna dreptate, cat de impartiala poate fi judecata intr-un dosar in care inculpatii au ajuns in fata unei judecatoare pe care in trecut au vizat-o intr-o ancheta penala?

Dupa ce la data de 15.11.2023 s-au respins cererile de recuzare a judecatoarei Georgiana Iorguta de la Curtea de Apel Ploiesti, la data de 15.02.2024 a fost pronuntata o decizie de compromis pentru “albirea” procurorilor paraditori Onea, Portocala si Reileanu intr-un dosar „fabricat” fostului sef al Directiei Generale Anticoruptie (DGA) Prahova, Constantin Ispas, fostului ofiter DGA Prahova Ionut Adrian Radulescu si ofiterului BCCO Ploiesti Emanuel Saghel.

De ce spunem un comprimis pentru “albirea” procurorilor paraditori Onea, Portocala si Reileanu?

Pe fond s-au respins si contestatiile DNA Ploiesti si ale „inculpatilor”, dar – a ramas in vigoare hotararea judecatorului de Camera Preliminara care a eliminat toate probele din dosar fiind falsificate de procurorii paraditori.

Dupa ce acest dosar a „poposit” in Camera Preliminara atatia ani de zile (un record), hotararea de ieri a dat unda verde judecatii, specificam inca o data, la un dosar „golit” de hotararea judecatorului de Camera Preliminara.

Daca s-ar fi dispus intoarcerea la DNA ST Ploiesti dosarul pentru refacere s-ar fi admis ca cei trei procurori au efectuat abuzuri si s-ar fi activat dosarul penal de la Inalta Curte de Casatie si Justitie pe numele celor trei. Chiar daca in dosar, prin hotararea judecatoarei din Camera Preliminara s-a dovedit falsurile si abuzurile celor trei fiind scoase aceste probe!

Asa, prin hotararea de ieri dosarul intra in faza de judecata, „golit” de probele din el si cu faptele prescrise.

Un calcul malefic: sa judeci un dosar fara probe in el si cu faptele prescrise doar pentru “albirea” procurorilor paraditori Onea, Portocala si Reileanu.

Pe de alta parte, pentru cei trei ofiteri este o veste foarte buna ca nu s-a mai tras de timp cu acest dosar si ca acestia pot reveni mai repede pe functiile detinute anterior fabricarii dosarului de catre „Portocala”.

Reamintim povestea pe scurt al acestui dosar penal fabricat:

In 2016, fostul sef al Directiei Generale Anticoruptie (DGA) Prahova, Constantin Ispas, fostul ofiter DGA Prahova Ionut Adrian Radulescu, ofiterul BCCO Ploiesti Emanuel Saghel si Constantin Sebastian Ristea au fost trimisi in judecata intr-un dosar instrumentat de procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu de la DNA Ploiesti. Dupa ani de zile in care dosarul nu a putut depasi faza camerei preliminare, atat de bine fiind facut la DNA, in urma cu cateva luni judecatorul de camera preliminara Vasile Coman de la Tribunalul Prahova a dispus inceperea judecatii, desi el insusi a acuzat in prima faza ca dosarul i-a fost repartizat nelegal (aspect asupra caruia vom reveni intr-un alt articol). Impotriva incheierii judecatorului Coman de la Tribunalul Prahova au facut contestatie Constantin Ispas, Adrian Radulescu si Emanuel Saghel, actiunea picand la un complet de la Curtea de Apel Ploiesti din care face parte si judecatoarea Georgiana Iorguta.

Ei bine, aici este problema.

Ancheta lui Ispas si Radulescu a privit inclusiv actele procuroarei Iorguta

Contestatia lui Ispas, Radulescu si Saghel de recuzare a judecatoarei Georgiana Iorguta a fost respinsa la 15.11.2023, desi, asa cum vom vedea in continuare, exista suspiciuni justificate privind impartialitatea acesteia.

Suspiciuni cauzate de faptul ca judecatoarea Iorguta are pe masa o cauza in care sunt implicati doi inculpati care in trecut au derulat o ancheta care a vizat-o, asa cum ea insasi recunoaste.

Este vorba despre ofiterii DGA Constantin Ispas si Adrian Radulescu, cei care au instrumentat un dosar care o privea inclusiv pe Georgiana Iorguta, la acea data procuroare la Parchetul Tribunalului Prahova.

Concret, in 2014, ofiterul DGA Prahova Adrian Radulescu, sub coordonarea sefului DGA Prahova Constantin Ispas, a derulat cercetari privind modul de solutionare a unui dosar de evaziune fiscala de catre Parchetul Tribunalului Prahova, dosar aflat sub supravegherea procuroarei Georgiana Iorguta, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti (dosarul 654/P/2010). Ancheta DGA a avut loc in cadrul unui dosar deschis la DNA, dupa ce ofiterii de politie de la Directia Generala Anticoruptie au fost delegati sa faca activitati judiciare de procurorul DNA Radu Mihaita Cazacu (vezi facsimil 1).

Cercetarile au vizat modul in care politistii Mihai Iuliano Iordache (cel cu care ulterior a ajuns la DNA Ploiesti), Ginel Mihai Preda si Ciprian Toma au instrumentat dosarul de evaziune fiscala 654/P/2010, inregistrat la Parchetul Tribunalului Prahova si coordonat de procuroarea Georgiana Iorguta (actuala judecatoare de la Curtea de Apel Ploiesti), la DNA fiind depus un denunt de catre afaceristii Narcis Grigore si Gheorghe Leonte in care se acuza ca ancheta a fost directionata astfel inca anumite societati sa scape de tragerea la raspundere.

In cele din urma, prin referatul din 13 martie 2014, ofiterul DGA Adrian Radulescu a constatat ca: “Din probele administrate in cauza, rezulta indicii rezonabile cu privire la savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu si de favorizarea infractorului de catre Iordache Mihai-Iuliano, Preda Mihai Ginel si Toma Ciprian, precum si a infractiunii prev. si ped. de art. 12 lit. b din Lg. 78/2000 (n.r. – folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii) de catre Olteanu Emanuiel” (vezi facsimil 2).

Acelasi referat a acuzat insa inclusiv ordonanta procuroarei Georgiana Iorguta prin care s-a dispus declinarea dosarului de evaziune fiscala de la Parchetul Tribunalului Prahova la DIICOT Ploiesti (vezi facsimil 3 si 4). Mai exact, ofiterul DGA Adrian Radulescu a mentionat urmatoarele:

“De asemenea, apreciem ca, in baza aceleasi rezolutii infractionale, organele de urmarire penala, in mod deliberat, au propus si dispus disjungerea cauzei si declinarea competentei fata de reprezentantii SC Distrib Expert SRL si ai celorlalte societati comerciale implicate, fara a indica, in mod concret, faptele si probele incriminatorii aflate la dosarul cauzei. Astfel, desi din probatoriul administrat in cauza, pentru toate persoanele implicate existau indicii temeinice de constituire a unui grup criminal organizat, a fost intocmit un singur act, in termen generali, care, din punct de vedere procesual ar avea ca rezultat o solutie favorabila acestora”.

Cu alte cuvinte, DGA-ul condus de Constantin Ispas, prin referatul ofiterului Adrian Radulescu, a acuzat protejarea de catre Parchetul Tribunalului Prahova a unei retele de evazionisti, protectie care s-ar fi asigurat inclusiv prin ordonanta procuroarei Georgiana Iorguta de disjungere si declinare a cauzei la DIICOT Ploiesti.

Or, la zece ani de la acel moment, Georgiana Iorguta ajunsa intre timp judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti are pe masa solutionarea unui dosar in care inculpati sunt tocmai cei care in 2014 considerau ca inclusiv actele intocmite de ea in dosarul de la Parchetul Tribunalului Prahova fac parte dintr-o “rezolutie infractionala”.

O fi normal?

Denuntatoarea lui Ispas, anchetata de procuroarea Iorguta

Un alt aspect important este ca in dosarul de evaziune fiscala aflat la Parchetul Tribunalului Prahova (dosar 654/P/2010), in coordonarea procuroarei Georgiana Iorguta, erau cercetate chiar fiica si sotia afaceristului Gheorghe Leonte, despre care DNA a sustinut (in dosarul in care l-a trimis in judecata pe fostul sef al DGA Prahova) ca i-ar fi dat bani si bunuri lui Ispas pentru ca acesta sa inceapa o ancheta impotriva ofiterilor de politie care instrumentau cauza de evaziune fiscala, scopul lui Ispas fiind protejarea societatii Lemar SRL detinuta de familia lui Leonte. Iar in ceea ce o priveste pe fiica afaceristului Gheorghe Leonte, aceasta este cea care a facut denunt impotriva lui Constantin Ispas. Un denunt cerut luat insa cu forta de un alt celebru procuror de la DNA Ploiesti, pe numele sau Mircea Negulescu, dupa cum veti putea citi mai jos.

Oricum, cert este judecatoarea Georgiana Iorguta, care in prezent solutioneaza in camera preliminara dosarul lui Constantin Ispas, este aceeasi care la Parchetul Tribunalului Prahova a coordonat ancheta fata de fiica lui Gheorghe Leonte, denuntatoarea lui Ispas, ancheta derulata la PT Prahova fiind apoi vizata de cercetarile derulate de DGA Prahova care ulterior au constituit motivul declansarii dosarului in care DNA l-a trimis in judecata pe Ispas.

Facem o scurta recapitulare, pentru o intelegere cat mai buna a cazului, in conditiile in care, intr-adevar, povestea este una destul de complicata:

– fiica si sotia lui Gheorghe Leonte si firma familiei lui Leonte sunt anchetate pentru evaziune fiscala intr-un dosar coordonat de procuroarea Georgiana Iorguta de la Parchetul Tribunalului Prahova, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti (dosar 654/P/2010);

– afaceristul Gheorghe Leonte depune denunt la DGA in care ii acuza pe politistii judiciari care lucrau in dosarul de evaziune fiscala ca au directionat ancheta astfel incat anumite companii sa fie scapate;

– dosarul format ca urmare a denuntului facut de Leonte ajunge la DNA, iar procurorul Radu Mihaita Cazacu deleaga ofiterii de politie de la DGA Prahova sa efectueze activitati judiciare in dosarul deschis ca urmare a denuntului lui Leonte;

– cercetarile sunt derulate de ofiterul DGA Adrian Radulescu, sub supravegherea sefului DGA Prahova Constantin Ispas;

– DGA constata posibila comitere a unor infractiuni de abuz in serviciu si favorizarea faptuitorului in legatura cu modul in care s-a derulat ancheta in dosarul de evaziune fiscala de la Parchetul Tribunalului Prahova, aflat in coordonarea procuroarei Georgiana Iorguta, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti;

– DGA acuza ca “in baza aceleasi rezolutii infractionale” s-a decis disjungerea si declinarea cauzei la DIICOT prin ordonanata semnata de procuroarea Georgiana Iorguta de la Parchetul Tribunalului Prahova, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti;

– fiica afaceristului Gheorghe Leonte face denunt la DNA impotriva sefului DGA Prahova Constantin Ispas;

– DNA ii trimite in judecata pe ofiterul DGA Adrian Radulescu si pe seful DGA Prahova Constantin Ispas, acesta din urma fiind acuzat a initiat si derulat o ancheta impotriva politistilor care lucrau sub coordonarea procuroarei Georgiana Iorguta de la Parchetul Tribunalului Prahova dosarul de evaziune fiscala, cu scopul de a proteja firma si familia lui Gheorghe Leonte;

– dosarul in care ofiterii DGA Adrian Radulescu si Constantin Ispas au fost trimisi in judecata de catre DNA este solutionat in camera preliminara de fosta procuroare Georgiana Iorguta, in prezent judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti;

Iorguta a recunoscut existenta suspiciunilor de lipsa de impartialitate

Problema impartialitatii a fost ridicata chiar de catre judecatoarea Georgiana Iorguta de la Curtea de Apel Ploiesti, la sedinta din 26 octombrie 2023, in cadrul procesului in care se analizeaza contestatia depusa de Constantin Ispas si Adrian Radulescu fata de incheierea judecatorului Vasile Coman de la Tribunalul Prahova, prin care s-a dispus inceperea judecatii in dosarul in care cei doi au fost trimisi in judecata de DNA. Astfel, judecatoarea Georgiana Iorguta a facut declaratie de abtinere, invocand fix cazul relatat mai sus si precizand ca ancheta derulata de ofiterii DGA Adrian Radulesu si Constantin Ispas a privit acte de urmarire penala efectuate de ea pe cand era procuroare, in dosarul de evaziune fiscala de la Parchetul Tribunalului Prahova.

In acest sens, judecatoarele Mihaela Diaconescu si Silvia Monica Owrang de la Curtea de Apel Ploiesti, care au solutionat declaratia de abtinere a judecatoarei Georgiana Iorguta, au retinut urmatoarele (vezi facsimil 5):

“La data de 26 octombrie 2023, doamna judecator Georgiana Iorguta a formulat declaratie de abtinere, motivat de faptul ca dosarul nr. 7700/105/2016/a1*, aflat in procedura de camera preliminara vizeaza rechizitoriul nr. 150/P/2014 din 16 decembrie 2016 al DNA ST Ploiesti, prin care, alaturi de alti inculpati, a fost trimis in judecata numitul Ispas Constantin, sub aspectul savarsirii mai multor infractiuni. In ceea ce priveste infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 289 al. 1 din Codul penal raportat la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, constand in aceea ca in perioada 2009-ianuarie 2015 inclusiv, inclupatul, in calitate de sef al Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova din cadrul Directiei Generale Anticoruptie, ofiter cu grad profesional de comisar sef a primit de la numitul Leonte Gheorghe, in mod repetat, pentru sine sume importante de bani si bunuri precum si pentru SC Niros Com SRL, pentru ca, in exercitarea atributiilor de serviciu sa asigure protectie institutionala SC Lemar SRL si membrilor familiei Leonte, inclusiv pentru initierea si derularea unei anchete penale impotriva lucratorilor de politie implicati in solutionarea dosarului 654/P/2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova, avand ca obiect savarsirea infractiunii de evaziune fiscala, de catre membrii familiei Leonte, ofiterul de politie desfasurand in perioada de referinta diverse activitati procedurale in sensul celor promise.

A mai aratat ca in ceea ce priveste aceasta acuzatie, organele de urmarire penala au avut in vedere si acte de urmarire penala emise de doamna judecator, in calitate de procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova desemnata sa supravegheze cercetarile dosarul de urmarire penala nr. 654/P/2020 al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova.

Avand in vedere ca in dosarul de urmarire penala nr. 654/P/2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova, in calitate de procuror a efectuat acte de urmarire penala (a dispus inceperea urmaririi penale fata de membri ai familiei Leonte si asupra SC Lemar SRL, a pus in miscare actiunea penala fata de aceste persoane si a luat masura asiguratorie a sechestrului instituit asupra bunurilor imobile apartinand membrilor familiei Leonte, a propus instantei luarea masurii arestului preventiv), a apreciat ca in cauza exista suspciunea rezonabila ca impartialitatea subsemnatei ar fi afectata”.

Asadar, judecatoarea Georgiana Iorguta recunoaste ca ancheta derulata sub coordonarea sefului DGA Prahova Constantin Ispas a privit inclusiv acte de urmarire penala pe care le-a emis in calitate de procuror la Parchetul Tribunalului Prahova. Mai mult: judecatoarea Georgiana Iorguta precizeaza cat se poate de clar ca “in cauza exista suspiciunea rezonabila ca impartialitatea subsemnatei ar fi afectata”Cu toate acestea, judecatoarele Mihaela Diaconescu si Silvia Monica Owrang au respins declaratia de abtinerea a Georgianei Iorguta, lasand-o pe aceasta sa solutioneze in camera preliminara dosarul a doi inculpati care in trecut au cercetat o posibila protectie acordata unor evazionisti fiscali intr-un dosar pe care chiar ea l-a coordonat la Parchetul Tribunalului Prahova.


Ca sa-si scape tatal, fiica a facut denunt mincinos

In incheiere, trebuie sa mai semnalam un alt element extrem de important pentru a se vedea cum au ajuns ofiterii DGA Constantin Ispas si Adrian Radulescu sa fie trimisi in judecata de catre procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu de la DNA Ploiesti (structura unde a ajuns, culmea, chiar politistul Mihai Iuliano Iordache pe care Ispas si Radulescu il acuzasera de abuz in serviciu si favorizarea faptuitorului). Afirmam ceva mai devreme ca denuntul impotriva fostului sef al DGA Prahova a fost facut la DNA Ploiesti de fiica afaceristului Gheorghe Leonte. Interesant este modul in care a fost luat acest denunt. Detaliile se regasesc intr-o declaratie pe care Gheorghe Leonte a dat-o la SIIJ, in 6 februarie 2019 (vezi facsimil 6), in care acesta explica faptul ca nu i-a dat niciodata mita lui Constantin Ipsas pentru ca acesta sa il protejeze, iar fiica sa a facut denunt doar dupa ce procurorul Mircea Negulescu i-a transmis ca doar asa isi poate salva tatal:

“Fiica mea pe nume Leonte Oana Maria a fost chemata de catre domnul procuror Negulescu Mircea la DNA – Ser. Teritorial Ploiesti, pe la sfarsitul anului 2016 sau pe la inceputul anului 2017, impreuna cu avocatul Vlad Nichita din Baroul Prahova. De la fiica mea am aflat ca domnul procuror Negulescu Mircea i-a spus acesteia sa faca un denunt conform careia eu i-as fi dat mita domnului Ispas Constantin si ca eu nu as pati nimic in conditiile in care fiica mea ar fi facut denuntul respectiv. Tot de la fiica mea stiu ca a facut acest denunt. Fiica mea nu a mai fost audiata in legatura cu acest denunt de catre doamna procuror Raileanu Elena Cerasela. Despre relatia mea cu Ispas Constantin, fiica mea avea cunostinta ca suntem cumva prieteni. Eu aveam si inca mai am o societate comerciala si in aceasta calitate ii mai dadeam domnului Ispas Constantin cate un bax cu apa, vin, sucuri, dar aceste bunuri i le-am remis in virtutea relatiilor de prietenie si niciodata pentru ca as fi dorit sa ma ajute. In afara de faptul ca nu am dorit sa ma ajute, domnul Ispas Constantin nici nu a facut-o in virtutea functiei sale, respectiv aceea de sef al DGA Ploiesti”.

Totodata, in aceeasi declaratie de la SIIJ, Gheorghe Leonte afirma ca a facut plangerea la DGA Prahova impotriva politistilor care instrumentau dosarul de evaziune fiscala in care fusesera arestate fiica si sotia sa pentru ca a fost nemultumit de modul in care s-a derulat ancheta, fara ca fostul sef al DGA Prahova Constantin Ispas sa aiba vreo legatura cu acest demers. In plus, Leonte dezvaluie ca procuroarea DNA Cerasela Raileanu i-a sugerat sa declare mincinos ca a depus plangerea la DGA Prahova la solicitarea lui Ispas (vezi facsimil 6):

“Am apreciat ca cei trei ofiteri de politie judiciara nu au instrumentat corect dosarul de evaziune fiscala. (…) Am formulat o plangere penala la DGA Prahova pe are am depus-o la domnul Ispas Constantin si in care sesizam abuzul in serviciu savarsit de cei trei ofiteri de politie judiciara cu privire la dosarul penal de evaziune fiscala. M-am interesat despre stadiul anchetei efectuate in acest dosar, iar domnul Ispas Constantin mi-a spus ca l-a trimis la DNA – Structura centrala. (…) Personal am fost intrebat despre aceasta plangere de catre doamna procuror Raileanu Elena Cerasela, care mi-a solicitat sa-i spun de ce am depus-o la DGA si nu la alte institutii. Altceva despre aceasta plangere nu m-a mai intrebat, iar eu i-am raspuns ca asa am apreciat eu. Nu stiu daca au fost si alte persoane care au depus plangeri cu privire la acest dosar de evaziune fiscala. Nu stiu daca au mai fost depuse plangeri penale de catre alte persoane impotriva acelorasi ofiteri de politie. Nici domnul Ispas Constantin, in calitate de sef la DGA Prahova nu mi-a comunicat ca s-ar mai fi formulat plangeri impotriva ofiterilor de politie judiciara la structura pe care o conducea. Singura informatie pe care mi-a furnizat-o a fost aceea ca dosarul este la DNA – Structura Centrala. Personal nu am formulat niciodata vreo plangere din care sa rezulte ca as fi fost constrans de vreun organ judiciar sa formulez plangerea pe care am depus-o la DGA. (…) Mentionez ca doamna procuror Raileanu Elena Cerasela a incercat sa imi induca ideea ca domnul Ispas Constantin a fost cel care m-ar fi determinat sa formulez acea plangere. Spun ca a incercat sa imi induca ideea intrucat prin modul de formulare a intrebarilor eu am inteles ca voia sa afirm ca domnul Ispas era cel care ma determinase sa fac plangerea. Precizez ca eu am incercat sa o conving pe doamna procuror ca intentionam sa formulez aceasta plangere fara sa fiu determinat de nimeni”. (Cristina T.).

(Cristina T.).

Sursa Foto: Mediafax

 

 

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Știri noi din Brăila

Uncategorized4 ore inainte

Samsung a prezentat gama de dispozitive îmbunătățite cu AI din 2024 în cadrul evenimentului “World of Samsung”

“World of Samsung” celebrează modul în care inteligența artificială permite noi experiențe de viață conectată prin intermediul seriei de produse...

Uncategorized7 ore inainte

Procesorul Nothing Phone (2a), proiectat împreună cu MediaTek

Nothing, compania de tehnologie cu sediul la Londra, a anunțat astăzi că Phone (2a) va avea un procesor personalizat Dimensity...

Exclusiv16 ore inainte

Caracatita WHITE TOWER (XIII – A) scoate la iveala putregaiul din IPJ Prahova si din varful MAI – Ziarul Incisiv de Prahova

Procurorii continuă să facă ample investigații într-o afacere imobiliară suspectă. Vorbim despre un dosar penal deschis în urma perchezițiilor care...

Administrație localăO zi inainte

Studiu ÎntreVecini: 65% dintre români declară că nu-și cunosc vecinii deloc sau că îi cunosc în mică măsură

80% dintre români și-ar dori să se înțeleagă mai bine cu vecinii și să poată apela la ei în caz...

Exclusiv2 zile inainte

Caracatita WHITE TOWER (XIII) scoate la iveala putregaiul din IPJ Prahova si din varful MAI – adeverinte false pentru credite pe numele unor politisti, mai rau ca la ultimii infractori! Maine, orele 13.00 – Ziarul Incisiv de Prahova

“LA PIOVRA” Prahoveana din varful IPJ Prahova si din varful MAI Alt prejudiciu de aproximativ 1 milion de euro! Am...

Uncategorized2 zile inainte

AOC dezvăluie o nouă generație de monitoare, redefinind eleganța pentru spațiul tău de acasă și birou

Noua serie AOC B3 include modele cu margini ultra înguste, conectivitate USB-C și rate de reîmprospătare de 100 Hz București,...

Exclusiv3 zile inainte

Nu e logic ca lipsa de transparenta a Directiei Generale Financiara din MAI ascunde o greseala? – Ziarul Incisiv de Prahova

Ne intrebam intr-un articol, pe buna dreptate, cat de impartiala poate fi judecata intr-un dosar in care inculpatii au ajuns...

Exclusiv5 zile inainte

Compromisul (in)justitiei prahovene pentru “albirea” procurorilor paraditori Onea, Portocala si Reileanu – Ziarul Incisiv de Prahova

Ne intrebam intr-un articol, pe buna dreptate, cat de impartiala poate fi judecata intr-un dosar in care inculpatii au ajuns...

Uncategorized5 zile inainte

Oportunități și Provocări în Construcții, ediția cu numărul 3!3!

 Îți place să fii la curent cu cele mai noi tendințe și inovații din domeniul construcțiilor? Atunci nu rata evenimentul...

Exclusiv6 zile inainte

Caracatița WHITE TOWER in orasul (Republica) lui Caragiale (XII)/Funcționarii Primăriei rămân în arest la domiciliu!/Noi plangeri penale!

Vorbim despre cea mai mare fraudă imobiliară din istoria Ploiestiului, cu un prejudiciu de peste un milion de euro. Investigaţiile...

Eveniment6 zile inainte

Divertismentul de acasă atinge dimensiuni epice: televizorul TCL C805 este disponibl în variante de până la 98 inchi

România, 15 februarie 2024: TCL, lider de top în industria televizoarelor, este încântat să prezinte televizorul său revoluționar, TCL C805....

Uncategorized6 zile inainte

OnePlus 12 și OnePlus 12R disponibile în pachete speciale pe oppostore.ro

București, 15 februarie 2024 – Cele mai noi smartphone-uri din portofoliul brandului global de tehnologie OnePlus, modelele OnePlus 12 și OnePlus...

UncategorizedO săptămână inainte

Alecsandra Roman este noul Chief Marketing Officer Voxa

București, 14 februarie 2024 – Voxa, liderul aplicațiilor de audiobook-ri și e-book-uri din România, își consolidează echipa de management regional...

UncategorizedO săptămână inainte

Festivalul IntenCity 28-30 iunie 2024

Festivalul IntenCity, aflat la cea de-a treia ediție, va avea loc în perioada 28-30 iunie 2024, în Craiova, pe două...

EvenimentO săptămână inainte

Camera auto de bord NAVITEL R9 DUAL: Inovație și siguranță într-un singur dispozitiv

NAVITEL, lider în tehnologie GPS, prezintă cu mândrie camera auto pentru bord NAVITEL R9 DUAL, o soluție avansată cu doi...

UncategorizedO săptămână inainte

Cum ne pregătim pentru alegerile europene din 2024

Peste 134 de milioane de oameni din Europa* vin pe TikTok în fiecare lună, iar mulți dintre aceștia vor vota...

Știrile Săptămânii