Recent, situația din „Mafia deșeurilor” din Prahova a devenit din ce în ce mai alarmantă. Reamintim ca, pe fundalul politic, Florin Diaconu a revenit în funcția de conducere a Agenției pentru Protecția Mediului (APM) din Prahova începând cu 28 august 2021, având susținerea USR (aici).

 Structura infracțională și protecția institutională

Sub conducerea lui Diaconu, APM Prahova a manifestat comportamente clandestine, favorizând crearea unei rețele infracționale extinse, protejate de instituții de stat (aici), (aici), (aici), (aici), si (etc). Descoperirile recente indică o legătură strânsă între activitățile APM și interesele mafiote, arătând că deciziile neprofesionale servesc grupuri corupte mai degrabă decât binele public.

Sub conducerea sa, APM Prahova manifestă o formulă clandestină care a dus la crearea unei rețele infracționale extinse, având sprijinul sistemelor de protecție instituțională asigurate și securizate de la cele mai înalte niveluri. Luând în considerare noile sarcini date de conducerea de la București, se observă că deciziile luate sunt neconforme și neprofesionale, servind interesele unor grupuri mafiote.

Colaborarea cu grupările de criminalitate

Florin Diaconu este asociat cu indivizi suspectați de criminalitate economică, având întâlniri frecvente cu Cătălin Mureșan și alte figuri din mafia deșeurilor. Aceste întâlniri sugerează coordonarea unor acțiuni îndoielnice și campanii de denigrare menite să protejeze activitățile ilegale în domeniul deșeurilor.

Se încearcă ascunderea unor fapte prin intermediul unei dimensiuni avansate, iar structura mafiotă menționată a demarat o serie de activități care depășesc atribuțiile profesionale și de serviciu. Astfel, Florin Diaconu își petrece timpul la diferite cafenele, împreună cu diverse persoane din gruparea de criminalitate economică și financiară organizată pe care ziarul nostru o investighează de câțiva ani, acești indivizi fiind protejați de polițiști și magistrati corupți. Florin Diaconu îl însoțește aproape zilnic pe Cătălin Mureșan la întâlniri cu Asul de Trifla, C.S. și alții (probabil pentru a elabora o nouă campanie de denigrare, continuându-și activitățile ilegale în domeniul mafiei deșeurilor). Este necesară verificarea și a restaurantului Lacu Verde, care are legături cu Usurelu și vechea echipă de la Piritex.

Afacerea „Bomba Ecologică de la Pleașă”

Această afacere este exemplificată ca un caz emblematic al corupției și devierii proceselor legale. APM Prahova se află sub observarea autorităților, fiind acuzată că a emis autorizații fără a respecta procesul corect, în ciuda plângerilor legate de activitățile Recop Recycling SRL, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase (aici).

Amintim că povestea afacerii „Bomba ecologică de la Pleașă” este demnă de un film mafiot de la Hollywood. Datele acestei afaceri sunt explozive și implică mai mulți lideri din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Garda Națională de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Județean Prahova, și APM Prahova. „Mafia deșeurilor” reprezintă un nou fir roșu al Strategiei Naționale de Apărare a Țării, încadrarea fiind relevantă pentru siguranța națională.

Implicarea Poliției Corupte

Mureșan beneficiază de protecția unor ofițeri de poliție corupți care amenință concurenții și intervine în conflicte. Această colaborare dintre instituțiile statului și afacerile ilegale subliniază gravitatea problemei.

Recop Recycling SRL (CIF 31066129 J29/22/2013), situată pe Str. Fabricilor, 9, Pleașă, este o adevărată bombă ecologică care, în orice stat cu autorități funcționale, ar fi fost închisă de mult. Detalii obscure din viața miliardarului de carton Cătălin Mureșan indică faptul că acesta este „creierul” afacerilor cu deșeuri derulate de Recop Recycling SRL, firmă administrată de soția sa, Cătălin Mureșan, specializată în colectarea, transportul și procesarea deșeurilor periculoase.

Mai dezvăluim că Mureșan se laudă că i-a făcut un put forat unei deputate chiar în curtea casei din Ploiești? Ar fi de prisos. Și că Florin Diaconu făcea pe șoferul la această deputată și că îl sponsoriza cu bani pe Cătălin Mureșan? Tot de prisos ar fi. Mureșan a deținut anterior o altă societate, dar a ales să își desfășoare afacerile prin firma soției, deoarece este cercetat penal într-un dosar aflat în lucru la DNA. Protecția lui Mureșan este asigurată de „Nasicul de la Mașcati”, un ofițer din IPJ Prahova, și de alți ofițeri din structurile de investigare.

Aceste persoane amenință oamenii de afaceri concurenți și intervin în conflictele lui Mureșan, demonstrând implicarea directă a poliției.

Sa mai reamintim de accidentarea pe trecerea de pietoni a unei persoane, pe strada Praga din Ploiesti? Ar fi de prisos cu toate ca si de data aceasta ziarul Incisiv de Prahova a avut dreptate (aici). dosarul va zace la politie si va fi ingropat la parchet.

Conexiuni politice compromise

Radu Oprea, senator și ministru, este implicat în scandaluri de corupție legate de afaceri de deșeuri. Declarațiile sale financiare și conexiunile cu firmele de deșeuri relevante sugerează o rețea complexă de corupție și evaziune fiscală. (aici)

Se reamintește că Asul de Trefla are în spate pe ministrul Radu Oprea? Ar fi de prisos.

Mai mult, Mureșan se laudă că a realizat un put forat pentru o deputată în curtea casei sale din Ploiești. Este demn de menționat că Florin Diaconu acționa ca șofer pentru această deputată, oferindu-i sprijin financiar lui Cătălin Mureșan. De asemenea, se susține că Asul de Trefla ar avea legături cu ministrul Radu Oprea, care se află sub suspiciunea de corupție și are conexiuni îngrijorătoare cu mafia deșeurilor. (aici)

Practici ilegale și nereguli în managementul deșeurilor

Dovezile indică manipularea și neîndeplinirea obligațiilor legale de către diverse firme de gestionare a deșeurilor. Aceste activități sunt permisive pentru că autoritățile nu intervin ferm, iar abuzurile continuă.

În ultimii ani, România s-a confruntat cu scandaluri de corupție, iar senatorul PSD Ștefan-Radu Oprea este implicat în acuzații grave, inclusiv împrumuturi substanțiale pentru afaceri care ridică semne de întrebare cu privire la integritatea sa. Asocierea sa cu compania Eco Burn, înființată împreună cu Mihail Ștefănescu, cunoscut sub numele de „Trefla”, amplifică suspiciunile legate de activitățile sale. Eco Burn a obținut contracte cu Consiliul Județean Prahova, dar a fost ulterior subiectul unei anchete penale în legătură cu compania Urban Electric, de asemenea deținută de Oprea și Ștefănescu, pentru acuzații de evaziune fiscală și spălare de bani. Aceasta sugerează faptul că există o rețea complexă de corupție în care abuzurile sunt frecvente, iar Mihail Ștefănescu folosește tactici de amenințare și șantaj pentru a controla licitațiile de mediu și a obține profituri din contractele publice.

SGR Returo, o altă firmă implicată în gestionarea deșeurilor, a fost acuzată de fraudă și nerespectarea obligațiilor de colectare a deșeurilor de ambalaj, fără intervenție eficientă din partea autorităților. Scandalul Sterileco, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase, a scos la iveală legături îngrijorătoare cu politicieni de rang înalt, inclusiv Radu Oprea, și a evidențiat nereguli grave în gestionarea deșeurilor medicale.

Recent, s-a anunțat că SC Urban Icim a fost implicată în arderea deșeurilor medicale, iar poliția din Prahova a ales să nu intervină, protejând astfel afacerile ilegale. Presiunile asupra spitalelor pentru a accepta contractele persistă, iar angajații sunt contactați în mod discret pentru a-i convinge să se conformeze.

Investigațiile recente au dezvăluit că firma lui Cătălin Mureșan colaborează cu politicieni și ofițeri de poliție pentru a-și menține afacerile ilegale. Aceasta întărește ideea unei colaborări între politicieni și interlopi. De asemenea, tragedia recentă a unui asociat al lui „Trefla” a scos la iveală discuții despre preluarea afacerilor sale, în ciuda declarațiilor anterioare de separare.

Mafia continuă să opereze subteran, cu implicarea arderii și îngropării deșeurilor medicale. Întrebările care se ridică în privința contractelor valide încheiate de SC Recop Recycling cu alte firme și activitățile raportate către APM Prahova devin tot mai presante, așteptându-se răspunsuri clare în fața acestor acuzații grave (aici).

Rolul Instituțiilor Statului

Se ridică întrebări întemeiate referitoare la colaborarea dintre APM, Garda Națională de Mediu și alte instituții sau dacă APM a raportat corect cantitățile de deșeuri gestionate. Aceasta ar putea indica o complicitate generalizată în gestionarea acestor activități ilegale.

Astfel, având în vedere că Florin Diaconu deține un rol important în această grupare de criminalitate economică și financiară organizată, se nasc următoarele întrebări:

Sunt valabile contractele încheiate de S.C. RECOP RECYCLING, coordonată de Cătălin Mureșan, cu alte firme? A transmis aceasta către APM Prahova evidența cantităților de deșeuri generate și colectate? Ce sesizări sau petiții referitoare la activitatea desfășurată de Recop a soluționat APM Prahova? Ce notificări a formulat APM Prahova în legătură cu activitatea Recop? A colaborat APM Prahova cu structura Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Prahova, adică a transmis Gărzii notificări referitoare la activitatea Recop? Care a fost motivul pentru care Recop a obținut viza anuală pentru autorizația de mediu, în condițiile în care au fost înregistrate reclamații legate de activitățile desfășurate de Recop (vizita pe amplasament)? Ce coduri de deșeuri a primit Recop prin autorizația de mediu, având în vedere că multe dintre aceste deșeuri sunt depozitate în condiții improprii? Ținând cont de tipurile de deșeuri periculoase colectate și generate la vizita pe amplasament a reprezentantului APM Prahova pentru acordarea deciziei de viză anuală, ce s-a consemnat în procesul verbal de verificare a amplasamentului? Recop deține contracte valabile pentru preluarea și valorificarea deșeurilor colectate și generate? Cele încheiate cu diverse societăți…

Concluzie

Situația din Prahova reflectă o problemă profundă de corupție și activități ilegale în domeniul gestionării deșeurilor. Relațiile strânse dintre politicieni, ofițeri de poliție corupți și indivizi implicați în mafia deșeurilor subliniază necesitatea unei intervenții urgente din partea autorităților pentru a proteja sănătatea publică și mediul. Vom reveni cu angajarile lui Florin Diaconu la APM cu dedicatie pentru PSD Prahova. (Cristina T.).

Forțarea unui polițist să facă parte dintr-un anumit sindicat pentru a obține un tratament favorizant din partea conducerii unității de poliție reprezintă o încălcare grave a dreptului la libertatea de asociere, un drept care trebuie exercitat fără nicio formă de constrângere, subliniază Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul.

De asemenea, exercitarea de presiuni asupra unui polițist din Direcția Generală Anticorupție (DGA) pentru a renunța la calitatea de lider al Sindicatului Diamantul este o altă formă de încălcare a dreptului de asociere sindicală, care este recunoscut tuturor polițiștilor, indiferent de funcție sau de structura în care își desfășoară activitatea.

În conformitate cu articolele 11 și 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, există o obligație pentru statele semnatare de a institui un sistem judiciar care să asigure o protecție reală și efectivă împotriva discriminării antisindicale.

Conform Art. 7 din Legea 367/2002: (1) Organizațiile sindicale au dreptul de a-și elabora reglementările proprii, de a-și alege liber reprezentanții, de a-și organiza gestiunea și activitatea și de a-și formula programe proprii de acțiune, cu respectarea legii. (2) Este interzisă orice intervenție din partea autorităților publice, a angajatorilor și a organizațiilor acestora care să limiteze sau să împiedice exercitarea drepturilor prevăzute la alineatul (1).

De asemenea, Art. 9 (1) din aceeași lege stipulează că „membrilor aleși ai organelor de conducere ale organizațiilor sindicale li se asigură protecția legii împotriva oricăror forme de condiționare, constrângere sau limitare în exercitarea funcțiilor lor.”

Așa cum se precizează în art. 176 din aceeași lege: (2) Condiționarea sau constrângerea, în orice mod, având ca scop limitarea exercitării atribuțiilor funcției membrilor aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Acest mesaj servește drept un avertisment clar și un apel la responsabilitate, adresat celor care doresc să ignore drepturile fundamentale ale angajaților și să amenințe coeziunea și integritatea organizațiilor sindicale. (Cerasela N.).