Un incendiu major a izbucnit în noaptea de sâmbătă spre duminică într-o clădire pentru lucrători sezonieri în Courchevel (Savoie), înregistrându-se victime, potrivit prefecturii. Un martor al incendiului a filmat scena.
BUCUREŞTI, 20 ian – Sputnik. Un incendiu major a izbucnit în noaptea de sâmbătă spre duminică într-o clădire cu trei etaje situată în Courchevel 1850 și care găzduia lucrători sezonieri.
Potrivit prefecturii, două persoane au decedat, patru sunt grav rănite, iar alte zece sunt ușor rănite.
Incendiul a început în jurul orei 4:30 dimineața la etajul 3 și ultimul al clădirii, care găzduia aproximativ șaizeci de muncitori sezonieri, inclusiv străini. Toți locuitorii clădirii au fost evacuați și regrupați într-o cameră comunală.
Un martor aflat la faţa locului a filmat incendiul:
Martorul care a postat înregistrarea video a dezvăluit în postare că doi dintre locatari au sărit de la etaj pentru a scăpa de incendiu.
El a scris un mesaj în franceză şi rusă alăturat postării video.
„L’Incendie horrible à Courchevel en face de mon hôtel! Vers 5 heure du matin. Il y avait que les jeunes saisonniers! On sait pas encore combien de personnes sont blessées! Les 2 jeunes hommes sont sautés, je les ai vu après, ils sont blessés et hospitalisés. Un a été sauvé par les pompiers. Mais la femme qui a appelé au secours au 3 étage, je ne sais pas😢J’espère qu’elle est sauvé aussi. Ужасный пожар в Куршевеле, прям напротив моего отеля ! Примерно в 5 часов утра. Пока не известно сколько человек пострадало! Двух парней я видел прыгающими со здания, они покалечились и их госпитализировали. Одного спасли пожарники, а женщина которая кричала о помощи, не могла спрыгнуть, я не знаю, что с ней!😢Надеюсь ее спасли. В здании жили сезонные работники, в основном молодежь”.
Cauza incendiului nu este deocamdată cunoscută. Până la ora 8:00, orice risc de răspândire a incendiului, care a mobilizat 70 de pompieri în acest sector, a fost exclus.
Idila primarului Andrei Volosevici cu fiica unui SRI-ist, tânăra Andrada Necșulescu, era cunoscuta de mult timp dar, era doar imorala. Si nu ne referim aici la varsta celor doi de la data respectiva (46 de ani versus 24 de ani), ci la faptul ca edilul a angajat pe aceasta tanara ca și consiliera lui personală la primărie, deci a mai creat o „suzeta” de „supt” bani publici. Era doar imorala deoarece era greu de demonstrat incompatibilitatea. Dupa ce sâmbătă, 26 martie 2023, a avut loc ceremonia religioasă a logodnei la biserică, urmată de o petrecere pe cinste (sărbătorind atât ziua lui de naștere, cât și logodna), situatia edilului nu era doar imorala, trecand la o vadita incompatibilitate.
Nu este treaba noastra ca edilul traieste o realitate paralela, ca ar avea 41% in sondaje, etc.
Nu este problema noastra ca edilul confunda „Republica Ploiesti” cu Sicilia si a creat „suzete de supt” si capusat bugetul local, deci bani publici. Este si problema opiniei publice. Edilul a creat „suzete” de supt” bani publici confundand urbea cu Sicilia: „Nasa” – Albu Simona – city manager al municipiului Ploiesti; „Nasul” – Albu Catalin – „uns” director general la Politia Locala Ploiesti, deci- cu o „suzeta” mare, mare de tot, etc.
Sotia si fiica de SRI-ist (tânăra Andrada Necșulescu) a trecut cu „suzeta” de la Primarie la Prefectura, la prietenul Virgiliu Nanu, fost șef la OCPI, fost prefect de Prahova din partea PSD și candidat la postul de șef al Consiliului Județean Prahova.
Lumea s-a saturat de atatea „suzete” conectate la prejudicierea bugetului.
Si, exemplele pot continua…exact ca in comedia de moravuri sociale și politice, scrisă de dramaturgul român Ion Luca Caragiale –O scrisoare pierdută:
„Contul jidanului s-a plătit la Comitet pe patruzeci şi patru de steaguri.
PRISTANDA (naiv)
Da.
TIPĂTESCU
Ei?… s-a pus patruzeci şi patru de steaguri?
PRISTANDA
(cu tărie)
S-a pus, coane Fănică, s-a pus… Poate unul-două să le fi dat vântul jos… da’ s-a pus…
TIPĂTESCU
Patruzeci şi patru?
PRISTANDA
Patruzeci şi patru în cap, coane Fănică.
TIPĂTESCU
(râzând)
Nu umbla cu mofturi, Ghiţă. Nu m-am plimbat eu la luminaţie în trăsură cu Zoe şi cu nenea Zaharia în tot oraşul? Tocmai ea, cum e glumeaţă, zice: „Ia să-i numărăm steagurile lui Ghiţă”…
PRISTANDA
(mâhnit)
Îmi pare rău! Tocmai coane Joiţica, tocmai dumneei, care de!… Să ne aşteptăm de la dumneei la o protecţie…
TIPĂTESCU
Apoi, ea n-a zis-o cu răutate, a zis-o în glumă. Nu ştie şi nenea Zaharia şi ea că eşti omul nostru…
PRISTANDA
Al dumneavoastră, coane Fănică, şi al coanii Joiţichii, şi al lui conul Zaharia… Ei? Şi le-aţi numărat, coane Fănică?… Ei? Aşa e? Patruzeci şi patru…
TIPĂTESCU
Vreo paispce… cinspce.
PRISTANDA
Apoi să le numărăm, coane Fănică; să le numărăm; două la prefectură.
TIPĂTESCU
Două…
PRISTANDA
Două pe piaţa lui 11 Fevruarie…
TIPĂTESCU
Patru…
PRISTANDA
(căutând în gând)
Două la primărie...
TIPĂTESCU
Şase…
PRISTANDA
(acelaşi loc)
Unul la şcoala de băieţi…
TIPĂTESCU
Şapte…
PRISTANDA
Unul… la şcoala de fete…
TIPĂTESCU
Opt…
PRISTANDA
Unul la spital…
TIPĂTESCU
Nouă…
PRISTANDA
Două… la catrindală, la Sf. Niculae…
TIPĂTESCU
Unsprezece.
PRISTANDA
Două la prefectură… paispce...
TIPĂTESCU
(râzând)
Le-ai mai numărat pe ale de la prefectură.
PRISTANDA
Nu, coane Fănică, să trăiţi! (continuă repede, pe nerăsuflate.) Două la primărie, optspce, patru la şcoli, douăzeci şi patru, două la catrindală la Sf. Niculae, treizeci…
TIPĂTESCU
(râzând)
Le-ai maii numărat o dată pe toate astea şi aduni rău…
PRISTANDA
Doamne păzeşte, coane Fănică, să trăiţi, patruzeci şi patru, în cap… patruzeci şi patru… Cum zic, unul-două, poate vântul… ori cine ştie…
Pentru calvarul de pe străzile din Ploiesti – PSD-istul Andrei Volosevici – a fost agresat verbal si fizic de catre un cetatean al urbei lui Caragiale – Ziarul Incisiv de Prahova
Va dezvaluiam ca, intr-un moment de sinceritate, Virgiliu Nanu, fost șef la OCPI, fost prefect de Prahova din partea PSD și candidat la postul de șef al Consiliului Județean Prahova recunoaste: În campanie minţi ca să te voteze electoratul, după care nu-ţi mai pasă. Aşa se întâmplă în politică: venim în campanie şi minţim, pentru că şi eu fac „politică”.
Avand in vedere implicarea in scandalurile Fermei Dacilor și escrocheria White Tower ( aici ), incompetența dovedita, minciunile și dezinformarea marca PSD cu privire la situația din Slănic (aici),Virgiliu Nanu, fost șef la OCPI, fost prefect de Prahova din partea PSD și candidat la postul de șef al Consiliului Județean Prahova solicita sa NU fie VOTAT!
Ploile torențiale din perioada Paștelui au provocat panică în localitatea Slănic din Prahova, unde strada Baia Verde prezintă fisuri și cratere semnificative în carosabil, punând în pericol clădirile și locuitorii din zonă.
Pentru a ascunde incompetenta si minciunile, Emil Drăgănescu, fost gardian public provenit de la Politia Locala Ploiesti si actual Prefect de Prahova (ca sa realizam ce cadre are PSD in Prahova), duce incompetenta/neputinta lui Virgiliu Nanu la o adevarata opera de arta aratand vinovati imaginari, pe principiul lui Andrei Volosevici.
Convocarea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Prahova, chiar de doua ori, pentru a aproba aceeasi solutie aprobata anterior este una din ispravile de top. Probabil, Emil Drăgănescu doreste sa incerce si legea lui Murphy: “Dacă un lucru se face greşit îndeajuns de des, va deveni corect”!
Mai mult, cu un tupeu si aroganta iesita din comun, tipic PSD-ista, ameninta Consiliul Judetean cu controale ale autoritatilor pe care PSD-ul le are la „laba”, printre aceste autoritati fiind mentionata si ISC Prahova condusa de renumitul Marius Albișor. Reamintim ca ISC Prahova a fost utizata pentru intimidarea si santajarea edililor PSD care au curajul să plece spre liberali (aici).
Disperare mare mon cher! Probabil ca aceasta disperare vine si din sondajele reale unde se arata un „Volo” sub 10% si un PSD pus pe butuci in Prahova. Vom reveni. (Cristina T.).
Nota: Informatiile din aceasta rubrica trebuie luate sub beneficiu de inventar, ele facand parte din categoria zvonurilor sau a pamfletului. Luati-le ca atare!
DNA ar trebui să se sesizeze!/Suspiciuni de corupție la nivelul conducerii ANP!/Transferurile angajaților – FOLOASE NECUVENITE? – Ziarul Incisiv de Prahova
Organizația Națiunilor Unite, prin Rezoluția 33/40 din 29 nov. 1985, a adoptat un set de reguli de uniformizare privind aplicarea justiției delincvenților minori, denumite și REGULILE DE LA BEIJING, reguli care – deși cu oarecare întârziere, caracteristică – capătă reflexe și în România. Principiul de bază, conform căruia ”interesul minorului primează”, s-a impus la noi acestui set de reguli și grație Convenției ONU privind drepturile copilului, adoptată în 1989 și ratificată un an mai târziu de România, apoi regăsit în Legea 272/2004 privind drepturile copilului și în alte norme, dezvaluie Vitalie Josanu de la sindicatul Diamantul.
Trebuie reținut, că pe lângă acest principiu, nu mai puțin importante sunt dispozițiile legate de nevoia specializării organelor judiciare, așa cum o găsim clar precizată la art. 6: ”Persoanele care o exercită vor trebui să fie special pregătite şi formate pentru a se folosi de această pregătire în mod judicios şi conform funcţiilor şi mandatelor respective”. Nu întâmplător, art. 41 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară reglementează judecarea cauzelor cu minori de către tribunale specializate.
Regula 12 de la Beijing (Regula 85 ONU pentru protecția copiilor privați de libertate), se referă direct și explicit la polițiști: ”Pentru a se achita mai bine de funcţiile lor, ofiţerii de poliţie care se ocupă frecvent sau exclusiv de minori sau care se consacră, mai ales, prevenirii delincvenţei juvenile trebuie să primească o instruire şi o formaţie specială. În marile oraşe, ar trebui să fie create în acest scop servicii speciale de poliţie.” Dacă, în România, principiul specializării se regăsea la nivel de Parchete (până în 1989 a existat câte un procuror specializat în cauzele cu minori, renunțându-se în 1990 la această organizare), la Poliție aceste directive au fost aplicate prin personal specializat în cadrul serviciilor judiciar – care a urmat specializări – și a funcționat până prin 2005. Ulterior, această linie de muncă a dispărut.
Deși căzuta ca din cer, decizia ministrului Marcel Vela de organizare a unei structuri de Siguranță Școlară satisface întrucâtva aceste cerințe, dacă observăm că motivația sa era legată de ”combaterea infracționalității și violenței în școli și vecinătatea acestora”! https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/marcel-vela-anunta-infiintarea-directiei-pentru-siguranta-scolara-in-cadrul-politiei-romane-1365239 Faptul că nu s-a arătat preocupat de întreaga problematică a minorilor arată că inițiativa sudorului ajuns ministru de interne n-a avut ca izvor Regulile de la Beijing. A fost o măsură de PR și aceasta prost aplicată, astfel încât – încă de la ”facere” – scopul de combatere a infracționalității a fost uitat și Poliția Română s-a dotat cu o nouă structură de prevenire, intrând la concurență cu cea veche, care oricum își stabilise locul de acțiune în unitățile școlare. Apoi, dotată cu funcții atractive, structura de siguranță școlară a absorbit o mulțime de obligații, relații, nevoi, autosuficiențe.
Nu știu dacă reacția SPR Diamantul a avut vreun rol, cert este că după această poziție https://vestea.net/politia-scolara-raporteaza-dar-nu-ancheteaza/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTEAAR1nHyBnEFOqC7MSFHaVArjuhXzXTPA6lQD8pFsPbMwrGytviE585Tp1OJ0_aem_AYFDeOCMVqAWnwKvM6gWw1Y3C44vOuMo1CyV88ESHfLKbkD3SCDbFftG-JJUwYYINki9ojs4lcYzQynOmW1Xdmwa IGPR a decis extinderea atribuțiilor lucrătorilor de siguranță școlară și în domeniul cercetării judiciare, ce-i drept în variante restrânse, doar pentru un set dintre infracțiuni, obligatoriu cu autori cunoscuți și săvârșite în incinta unităților școlare. Bine și așa, decât deloc!? Doar că – între timp – câteva structuri județene care nu aveau încadrați polițiști cu experiență în cercetarea penală, fiind pline de ”ajutători de băgători în seamă”, s-au blocat în dosare și atunci – în loc să rezolve problema punctual – IGPR vine cu soluția radicală a ridicării avizului tuturor polițiștilor din cadrul acestor structuri, cam 200 de polițiști la nivel național! Între noi fie vorba, nici nu prea aveau cu cine rezolva, câtă vreme la Direcție funcționează ofițeri direcționali care nu știau cum arată un dosar penal.
Ca să înțelegem rostul deciziei de a ”scoate din producție” cca 200 polițiști, am cerut IGPR-ului câteva date, am și primit răspuns. Se pare că ne confruntăm cu unele probleme de analfabetism funcțional la prutătoarea de vorbe de la centru, Olga Menaev, la care vedem deja de mai multă vreme că întâmpină dificultăți în înțelegerea adreselor (solicitărilor) noastre, puncyeaza Vitalie Josanu. De aceea, ne vedem văduviți de posibilitatea corelării și interpretării unor date de interes. Am cerut, de exemplu, numărul total al polițiștilor cu aviz de poliție judiciară și numărul polițiștilor de siguranță școlară care pierd acest aviz, ca urmare a dispoziției din 1 martie 2024. Oricum ar fi, în condițiile crizei de personal, 200 de polițiști nu e un număr de neglijat iar dacă ne raportăm la necesitatea specializării polițiștilor în cauzele cu minori, numărul prezintă deja cu totul alte valențe! Putem vedea măcar din statistica privind infracțiunilor în care sunt implicați minori:
La întrebarea noastră legată de Nota de fundamentare și studiul de impact care au stat la baza deciziei de modificare a Dispoziției 118/2022 (speram să nu vorbim despre părerologi) Olga Menaev ne spune că ”Această modificare a avut în vedere consolidarea rolului de prevenire și prezență activă în unitățile de învățământ a polițiștilor din cadrul structurilor de siguranță școlară”. Mai pe românește, deși la nivelul fiecărei unități județene aveam câte o structură de prevenire (CAPC) cu 2-3 lucrători, la care se adaugă structurile județene MAI, Agenția Națională Antidrog și Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Inspectorul General crează o nouă mega structură de prevenire în care topește un lucrător de la poliția rutieră, cei 2-3 lucrători de prevenire și încă 5-6 lucrători de siguranță școlară! Cam 10 polițiști pe prevenire + 2 structuri specializate, una pe droguri și alta pe trafic de persoane: un adevărat lux, în condițiile în care criza de personal în structurile operative bate în 50%!
Din statistica pusă la dispoziție de IGPR, constatăm o creștere de la an la an a infracțiunilor la viața sexuală, un volum ce ar fi impus măsuri urgente, ce trebuiau să găsească pandant și în politicile de reorganizare. Or, în condițiile actuale, Poliția Română desființează singura structură specializată în cercetarea delincvenței juvenile, în loc să o dezvolte. Mai urât este că nu așează nimic în loc.
Am întrebat mai mulți șefi de diferite nivele, cu ce se vor ocupa cei 8-10 polițiști de prevenire în perioada vacanței – atâta vreme cât nu vor mai avea de lucru în dosare penale – și mulți dintre ei mi-au indicat activitatea în tabere. Doar că în fiecare județ se organizează maxim 3-4 tabere, iar într-o singură deplasare pe săptămână, un singur lucrător rezolvă satisfăcător nevoile de prevenire. Pentru ceilalți – în lipsă de idei – propunem IGPR achiziționarea de umbreluțe cu șezlong, pe care să le amplasăm în curtea inspectoratelor, ori măcar un set de undițe… găsim noi balta potrivită. Râdem-glumim, dar în mod vădit s-a comis o mare eroare: în loc să topească practic structurile de siguranță școlară în Compartimentele de Prevenire, conducerea Poliției Române avea prilejul să revadă Regulile de la Beijing și să organizeze o structură specializată în cercetarea cauzelor privind minorii.
Foarte probabil, din orgoliu, nu se va reveni niciodată asupra modificărilor Dispoziției 118/2022, chiar dacă multă lume – am văzut că, deși am fost primii, nu suntem nici singurul sindicat cu opinii critice – recunoaște că acestea au fost pripite, am zis-o și eu încă de la început https://sprd.ro/?p=2626. Faptul că mulți lucrători de siguranță școlară – avem și destui nemulțumiți – sunt satisfăcuți de perspectiva de a trage mâța de coadă, nu reprezintă un motiv serios al menținerii deciziei, câtă vreme îndepărtează Poliția Română de principiile convențiilor internaționale ratificate de România. Simt nevoia să repet: ”spețele privind minorii – chiar dacă nu sunt neapărat de o complexitate sporită – sunt de oarecare finețe procedurală și chiar tehnică. Audierea unui minor reprezintă mereu o provocare pentru organul judiciar, cu particularități ce impun abilități de comunicare aparte, niscaiva psihologie și câte ceva din științele educației, deprinderi care – odată intrat într-un mecanism continuu – ți le formezi, te specializezi, astfel încât să abordezi cu maximă eficiență orice provocare. Cercetările privind minorii confirmă constatările psihologilor potrivit cărora și minorul agresor are în spate probleme psihologice nerezolvate, ”mărunțișuri” care – dincolo de ”satisfacția” unei soluții – trebuie să antreneze prioritar măsuri de protecție/reinserție socială. Pentru asta, odată intrat în contact cu copilul – victimă sau agresor – trebuie să ai capacitatea „să-l citești”, să-i inspiri încredere, să empatizezi, într-un cuvânt să stăpânești o serie de abilități, ce definesc ”specializarea”!
Din nou, atrăgeam atenția în privința camerelor de audiere și nu dintr-o plăcere proprie de șicană (știam, desigur situația, dar gestul putea fi luat și ca un semnal de alarmă), ci în interesul urgentării organizării și dotării acestora. Extrem de importantă mi se pare și amenajarea unei camere de audiere pentru minori: ”importanța audierii unui minor într-un mediu cât mai familiar lui, evitând cât de mult poți, factori de stres care ar putea fi provocați de purtările cu mașinile poliției de la un sediu de poliție la altul, ambianța specifică unităților de poliție ori parchet, provocând un soi de intimidare, suficient cât să inhibe. Cele mai eficiente interacțiuni cu minorii sunt atunci când acestea se produc într-un spațiu prietenos, de aceea multe dintre Parchete – desigur, plasate la alt nivel de inteligență managerială – au amenajat spații speciale de audiere a minorilor, vopsite în culori blânde, cu jucării în preajmă… Acestea sunt însă prea puține, raportat la volumul solicitărilor, de aceea, soluțiile aflate la îndemâna Poliției Române constau în susținerea unor structuri de poliție judiciară specializate în cauzele cu minori (chiar cu varianta reorganizării, în această direcție, a Poliției Școlare) și dotarea acesteia cu tehnica audio-video care să le asigure mobilitate, astfel încât interacțiunile cu minorii să se petreacă în variante în care oficialitatea actelor de procedură penală să nu anuleze cu totul senzația minorului de familiaritate”.
Răspunsul primit, tot prin intermediul Olgăi Menaev e cât se poate de indiferent și lisit de perspectivă, tot din ciclul Radio Erevan. Ce întreb eu:
Și ce (vrea) să ne răspundă ”responsabilul” cu Legea 544/2001:
În mod vădit, aceste formulări evazive, arată că Poliția Română era total nepregătită la data de 01.03.2024 în ceea ce privește funcționalizarea camerelor de audiere. Să afirmi că ai cel puțin o cameră de audiere/județ, asta înseamnă să nu ai habar de volumul cercetărilor într-un județ. A… și să revenim la minori, cred că nu avem vreun naiv să găsească în acest răspuns și oarecare atenție acordată minorilor.
Acum, pe final, dacă nu se poate dezvolta din structura de siguranță școlară o structură specializată dedicată delincvenței juvenile, cu lucrători în subunități, măcar, într-o variantă de trecere/compromis, propun să se organizeze un compartiment specializat în cadrul Serviciului de Investigații Criminale, așa cum a funcționat până prin 2005. O variantă ar fi să absoarbă, cu tot cu funcții, polițiștii cu experiență în cercetarea penală din structurile de siguranță școlară, mai precizeaza Vitalie Josanu. (Sava N.).
Bibliografie:
Practici și norme privind sistemul de justiție juvenilă din România, Ministerul Justiției – UNICEF, 2003, 186 pp.
Ana Călin, Sorina Stanciu, manuela Roxana Iorga, Regulile de la Beijing cu privire la evaluarea de către serviciul de probațiune a minorilor care au săvârșit fapte penale, în EIRP Proceedings, vol. 3, 2008, pp. 137-143.