Connect with us

Exclusiv

Guvern de Uniune Nationala la MAI!

Publicat

pe

Daca pentru toate celelalte argumente, judecatorul fondului putea sa respinga cererea, ca asa a chibzuit el, avand in vedere, insa, Decizia CCR nr. 71/29.01.2019, rezulta ca magistratul a … ignorat-o!!

“În ziua de 29 ianuarie 2019, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României, al art. 11 alin. (1) lit. d) și al art. 29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate:

  1. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi ale art.35 alin. (2) şi (3) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare:

      În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a decis:

  1. Admite excepția de neconstituționalitate și constată că dispozițiile art. 34 și art. 35 alin. (3) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt neconstituționale….” (Decizia nr. 71 din data de 29.01.2019– anexata si Comunicatul de presa al CCR din 29.01.2019).

Astfel, urmatoarele texte de lege pe care s-au intemeiat masurile luate de SRI impotriva col GULIANU FLORIN, au fost si raman neconstitutionale:

Articolul 34 (1) Recompensele se acorda, iar sanctiunile disciplinare se aplica potrivit regulamentelor militare.

Articolul 35 ….

(3) Organizarea și funcționarea consiliilor de onoare și consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare.   

  Mai mult, instanta a acceptat ca sanctiunea disciplinara si celelalte masuri punitive sa fie intemeiate pe acte normative ABROGATE!!!

Astfel, s-au aplicat ordine normative ABROGATE, imprejurare de natura a atrage nulitatea absoluta a actelor administrative a caror emitere s-a intemeiat pe acestea.

  1. a) Primul regulament militar incident in cauza trebuia sa fie al disciplinei militare, dar nu cel indicat eronat de parat in INTAMPINARE, adica Ordinul M 26 din 06.03.2009, care la data asa-zisei cercetari a abaterilor disciplinare era ABROGAT expres, ci Ordinul nr. M 64 din 10 iunie 2013 al Ministerului Apararii Nationale pentru aprobarea „Regulamentului disciplinei militare”.
  2. b) Al doilea regulament militar aplicabil trebuia sa fie de ordine interioara, dar nu cel indicat de parat, tot eronat, in INTAMPINARE, adica aprobat prin Ordinul Ministrului Apararii nr. M42 din 27.04.2000, si acesta ABROGAT, ci Ordinul Ministrului Apararii nr. M 92 din 17 septembrie 2008 pentru aprobarea „R.G.-1, Regulamentul de ordine interioara in unitate”.

Imprejurarea ca, ulterior, paratul SRI nu le-a mai invocat in Notele de sedinta din 17.11.2014 si in continuare, iar in Raspunsul la interogatoriu din 11.02.2015 a raspuns evaziv si neconcludent la intrebarea nr. 10, nu inseamna ca incidentul procedural nu a avut loc.

„Reconsiderarea discursului paratului SRI se datoreaza imprejurarii ca, in Raspunsul la Intampinare pe care l-am depus la termenul din 25.09.2014, am atras atentia asupra acestei eronate aplicarii a legii”.

Iata solutia magistrala a magistratului:

 Nr. unic (nr. format vechi) : 395/42/2014*

Tip solutie: Respinge cererea
Solutia pe scurt: Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul GULIANU FLORIN în contradictoriu cu pârâtul SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII, ca nefondată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, recurs ce se va depune la Curtea de Apel Ploieşti. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24.04.2019
Document: Hotarâre  98/2019  24.04.2019

Uluitor, nu?

Cititi daca va intereseaza si aveti rabdare, CONCLUZIILE SCRISE ale reclamantului, un adevarat rechizitoriu la adresa SRI! Vom reveni.

Noi nu mai avem altceva de comentat decat ca ”Justitia nu insemna adevar si dreptate!”

Nota redactiei: Atragem atentia ca intregul material este in primul rand pentru cei avizati cat de cat cu Justitia din Romania si cu comportamentul SRI fata de propriile cadre si, in secundar, cititorilor nostri care manifesta interes si nu raman indiferenti la problemele cotidiene ale celor care apeleaza la instantele de judecata autohtone.

De aceea si CEDO condamna pe banda rulanta Romania la plata unor despagubiri colosale! Tot din banii nostri achitate!  (Cristina T.).

decizia privind neconstitutionalitatea art. 34 din legea 80

CODUL_RENEUAL_DE_PROCEDURA_ADMINISTRATIV

 

CURTEA DE APEL PLOIESTI

DOSARUL NR. 395 / 42 / 2014*

Materia: CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Stadiul procesual: FOND

Obiectul: ANULARE  ACT  ADMINISTRATIV, REJUDECARE

Complet: 12 F SCAF

Termen: 23.04.2019

 

C O N C L U Z I I  S C R I S E

 

  1. PROLEGOMENE LA PREZENTELE CONCLUZII SCRISE

 

Obiectul si cadrul procesual civil de natura contenciosului administrativ pe care le-am indicat in actiunea introductiva de instanta si s-a conturat, completat/nuantat si definitivat in toate etapele judecarii cauzei (fond, recurs solutionat cu admiterea in parte a recursului reclamantului si casare in parte a sentintei fondului cu trimitere spre rejudecare si, in prezent, dupa finalizarea cercetarii judecatoresti in rejudecarea fondului), este:

  1. Prin Ordinul directorului SRI nr. DP 0207 din 23.06.2014, am fost trecut in rezerva, din oficiu, din motive imputabile mie, invocandu-se art. 85, alin. 1, lit. m (nerevalidarea certificatului de securitate) si alin. 2 din Statutul cadrelor militare.

Trecerea in rezerva s-a dispus prin abuz de autoritate si urmare directa a indeplinirii vadit defectuoase a unei pluralitati de acte comise in exercitarea atributiilor de serviciu de catre susnumitii, subordonati ai prim-adjunctului directorului SRI.

In esenta, sustin cu probe si argumente irefutabile, ca toti cei implicati in luarea masurilor pe care eu le contest, care au culminat cu aceasta trecere in rezerva, au efectuat asupra mea si a altor doi colegi (mr. FLOREA DANIEL – sef birou in cadrul Directiei Generale Securitate Interna si mr. PETRE SEVER TUDOR – ofiter de executie in Sectorul Antiterorism din UM 0735 Ploiesti – DJI Prahova, ambii trecuti tot in rezerva) cercetari abuzive concretizate, exemplificativ, si nu limitativ, in:

  • au consemnat fapte si imprejurari care nu corespund adevarului;
  • nu au respectat dreptul la aparare al militarilor si nu ne-au adus la cunostinta faptele pentru care am fost „verificati special” si sanctionati;
  • au formulat propuneri sau, dupa caz, au dispus masuri punitive fara a exista probe, respectiv au luat decizii, in aceleasi conditii netemeinice si nelegale, sau si-au exprimat acordul / avizul de a se dispune aceste sanctiuni, fara ca motivele sa aiba corespondent in realitate.
  1. Din calitatea procesual civila de parte in cauza, din pozitia de reclamant, intentionez sa va elucidez acum, dupa ce ati efectuat cercetarea judecatoreasca si ati ramas in pronuntare, „mecanismul” si „cheia”, desigur in acceptiunea mea, acestei spete, ca un bun cunoscator din interior – timp de aproximativ 19 ani – al modului / modalitatilor neoficiale, nevazute si nestiute de functionare/actiune, in anumite cazuri, a sistemului SRI si nu numai.

Imi cer scuze pentru ca:

– le depun tarziu, la limita termenului rezonabil care sa va permita sa le evaluati si sa le luati in calcul la pronuntarea solutiei, dar am mari probleme de sanatate dupa ce am fost supus la alte doua interventii chirurgicale oncologice la Institutul de Oncologie Fundeni-Bucuresti (subsecvente celorlalte doua de la Sectia de Chirurgie Plastica si Reparatorie a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti), relatia interactiva cu reprezentantul meu conventional fiind anevoioasa, cel putin in timpul internarii pana la 11.04.2019 si acum, post-operator;

– le-am redactat intr-o maniera exhaustiva, dar, avand in vedere prognosticul foarte scurt de viata indicat de toti medicii curanti pentru cancerul de piele care mi s-a declansat in anii 2014-2015 (toate studiile si statisticile medicale indica o rata de supravietuire in medie de 5 ani)[1], [2],[3], apreciez ca este ultimul moment oportun si pertinent in care sa prezint adevarul cu privire la ceea ce mi s-a intamplat. Vreau sa am constiinta impacata ca, pentru ceea ce am gresit, am fost sanctionat legal si cu temeinicie, dar – mai ales – doresc ca, pentru faptele pe care nu le-am comis si pentru care nu sunt vinovat, inventate de SRI, nu raman blamat public fata de colegi si prieteni. Ar constitui o minima reparatie morala. Aceasta nu este o captatio benevolentiae!!

  1. Un prim aspect rezida in imprejurarea ca fiecare structura militara (M.Ap.N., SRI, SIE, SPP, STS, DGIPI – remilitarizata, Jandarmeria si ISU) adopta, de la nivelele de comanda competente prevazute in propriile acte normative de organizare si functionare (legi organice), o legislatie interna proprie care, de foarte multe ori (cel putin in cazul SRI), nu respecta regulile de tehnica legislativa, sunt confuze, nepredictibile si intra in contradictie intre ele, contradictii putand fi intalnite chiar in cuprinsul aceluiasi act normativ.

Aceste ordine de director nu sunt supuse niciunui control de legalitate impartial. Exista doar unul formal, exercitat de Directia Juridica, ai carei juristi sunt eterogeni din punct de vedere profesional. Nimeni nu are curajul de a ataca in contencios administrativ acele ordine de director contrare Constitutiei, Legii nr. 80/1995 prin care s-a aprobat Statutul cadrelor militare, HGR nr. 106/09.02.2011[4] care a aprobat Ghidul carierei militare. Cei care, totusi, au avut decenta si demnitate, au fost exclusi din Serviciu.

  1. Lipsesc din actuala legislatie urmatoarele acte normative: o adevarata lege a lustratiei, pachetul de legi de securitate nationala si, indeosebi, legea de aprobare a unui statut al cadrelor militare de informatii.

Sunt deficitare in reglementare: Legea 182 /2002 si HG 585 / 2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania care permit, contrar Constitutiei[5], ca neacordarea, retragerea, nerevalidarea certificatului / avizului de securitate sa nu se motiveze.

  1. Cu privire la cadrul juridic intern din SRI va invederez, in primul rand, ca nu este sistematizat / codificat. In al doilea rand, actele normative sunt redactate neglijent si, nu de putine ori, confuz / echivoc si in terminologie nejuridica, unele cu stiinta, tocmai pentru a lasa loc abuzurilor[6], cele mai elocvente fiind:

Ghidul carierei in SRI aprobat prin OD SRI nr. S / 1357/2011, care nu are nicio tangenta cu Ghidul carierei militare aprobat prin HGR nr. 106/09.02.2011.

„Instructiunea privind modul de stabilire, sanctionare, evidenta, raportare si analiza a abaterilor disciplinare savarsite de cadrele militare din SRI” aprobata prin OD SRI nr. S/1163 din 15.06.2008.

OD SRI nr. 001010 / 2004 privind auditul intern si verificarea speciala, ca specie atipica a acestuia, anume „strecurata” in acest act normativ.

OD SRI nr. 0894/04.03.2003 modificat si completat prin OD SRI nr. 001054/20.10.2005 referitor la activitatea de securitate interna.

De subliniat esenta: pana si in noul Cod de procedura penala, legiuitorul a renuntat la sistemul inchizitorial si l-a adoptat pe cel acuzatorial[7]. In SRI, nu !

Actele normative interne ale SRI nu respecta, la elaborare, normele de tehnică legislativă prevazute de Legea nr. 24 din 27 martie 2000, norme care sunt obligatorii:

”Art. 3. – (1) Normele de tehnică legislativă sunt obligatorii la elaborarea proiectelor de lege de către Guvern şi a propunerilor legislative aparţinând deputaţilor, senatorilor sau cetăţenilor, în cadrul exercitării dreptului la iniţiativă legislativă, la elaborarea şi adoptarea ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, precum şi la elaborarea şi adoptarea actelor normative ale celorlalte autorităţi cu asemenea atribuţii.

(2) Normele de tehnică legislativă se aplică, în mod corespunzător, şi la elaborarea şi adoptarea proiectelor de ordine, instrucţiuni şi de alte acte normative emise de conducătorii organelor administraţiei publice centrale de specialitate, precum şi la elaborarea şi adoptarea actelor cu caracter normativ emise de autorităţile administraţiei publice locale. (s. n.)”

Din aceasta cauza, de exemplu, sanctiunea de ”mustrare scrisa” mi s-a aplicat … oral.

Mai grav, nesistematizate si necodificate fiind, prevederile privind constatarea, cercetarea si aplicarea sanctiunilor disciplinare sunt disipate, haotic, in trei acte normative interne (ordine de director).

Cadrul factual initial al ”verificarii speciale” nu are nicio legatura cu concluziile la care s-a ajuns in final (”s-a plecat de la ceva si s-a ajuns la cu totul altceva”) si nici cu temeiurile de drept care au stat la baza aplicarii sanctiunii disciplinare si a celorlalte masuri cu caracter sanctionator pe linie de comanda. Daca SRI ar fi depus inregistrarea audio a discutiilor ”comisiei de verificare speciala” cu subsemnatul din decembrie 2013, ati fi remarcat ca s-a plecat de la o situatie care nu ma privea pe mine si nici nu avea conotatii profesionale de calitate si eficienta a muncii si a actului de comanda exercitat de mine la nivelul sectorului pe care il conduceam si profilului de munca pe care il coordonam la nivelul judetului Prahova.

  1. Pe de alta parte, doresc a devoala judecatorului fondului ca, sub masca reformei institutionale destinata modernizarii si eficientizarii SRI, au fost create unele mecanisme juridice [8] care – utilizate cu rea credinta, actionate din orgolii personale si razbunare de catre unele cadre din conducerea SRI, sprijinite de ofiteri obedienti / slugarnici, carieristi si straini de principii precum: deontologia profesionala, prezervarea valorilor (versus eradicarea semidoctismului si imposturii in SRI), asigurarea riguroasa a legalitatii – au condus simptomatic la indepartarea abuziva din functii a unor ofiteri considerati incomozi (fie prin eliberarea din functie, fie prin, deja, celebra „ventilare”[9] inventata, chipurile, de un „expert” britanic, consultant al SRI) si chiar la indepartarea lor din sistem, prin trecerea arbitrara in rezerva, sau, mai rafinat, prin supunerea la presiuni si amenintari (directe sau voalate/subliminale), fortandu-li-se demisia.

Fara teama de a gresi, afirm ca au fost indepartate abuziv din sistem multe cadre militare cu o larga deschidere intelectuala si temeinica pregatire profesionala, dar care erau considerate incomode deoarece au avut verticalitate morala si profesionala, exprimandu-si punctele de vedere in mod corect, cu argumente legale si faptice, fara a fi dispuse la compromisuri contrare interesului Serviciului, al imaginii acestuia ori in fraudarea legii, sub aspectul actiunilor si rezultatelor.

  1. In prima conditie generala de legalitate, conformitatea actului administrativcu Constitutia, legile si celelalte acte normative cu forta juridicasuperioaraeste un principiu traditional, unanim recunoscut, aplicabil administratiei publice. Nu veti intalni aceasta conformitate nici la actele interne cu caracter normativ, nici la actele administrative individuale.
  2. SRI este o institutie opaca, indiferenta la necesitatea adoptarii unei atitudini de respect fata de cadrele militare si civile din componenta sa si, ce este mai grav, lipsita de respect fata de justitie. S-a opus la admiterea tuturor probelor propuse spre administrare de subsemnatul reclamant, nefiind de acord nici cu cele minimale, de bun simt juridic.

A refuzat, nemotivat, sa depuna la dosarul cauzei, in procedura documentelor clasificate, inscrisurile si inregistrarile audio solicitate de mine si admise de dv. in temeiul art. 298 Cod procedura civila; nici macar nu a comunicat ce calificative profesionale mi s-au acordat pentru activitatea depusa in 2013 (deoarece au fost ”FOARTE BUN” !).

Observatie: Nu ne aflam in situatia prevazuta de alin. (2) al art. 298 C. pr. civ., deoarece inscrisurile solicitate nu vizeaza apararea nationala a Romaniei, nici securitatea nationala si nici siguranta publica. Ma privesc strict pe mine. Apoi, asa cum paratul SRI a utilizat pentru toate celelalte documente/acte pe care le-a depus prin posta secreta la partea clasificata a dosarului cauzei, nu vad impedimentul ca, si pentru acestea, sa fi procedat similar.

In fine, nu a depus la dosar adresa oficiala solicitata in mod repetat prin Incheierile de sedinta din 18.01.2019 si 15.02.2019, asumata de directorul SRI, prin care sa mentioneze daca le mai detine, sau nu, si daca da, care sunt motivele pentru care paratul SRI intelege sa nu respecte dispozitia judecatorului fondului. Consilierul juridic al SRI nu are mandat sa vorbeasca in numele autoritatii reprezentantului legal al SRI (art. 23 din Legea nr. 14/1992).

Va rog sa constatati ca paratul SRI a incalcat, astfel, prevederile art. 10 si 12 din Codul de procedura civila (Obligatiile partilor, respectiv Buna – credință ), dv., ca judecator al fondului, dand dovada de clementa ca nu i-ati aplicat o amenda judiciara in conditiile art. 12, alin. (2) C. pr. civ.

  1. In secundar, am certitudinea ca, in procedura speciala care reglementeaza regimul documentelor clasificate, paratul SRI a depus numai extrase din inscrisuri, atat din ordinele de director, cat si din diferitele rapoarte intocmite inainte si in timpul actiunii de verificare speciala (AVS).

Va rog a verifica acest aspect important, consultand partea clasificata a dosarului, mai jos urmand a explica consecintele juridice ale acestei modalitati in care SRI intelege, in toate cauzele in care este parte, sa-si probeze aserțiunile si alegațiile.

Nota: Siguranta cu care afirm aceasta, fara ca eu sa am acces la aceste inscrisuri (care este o alta problema care comporta critici privind dreptul meu la aparare, dreptul la un proces echitabil si al egalitatii de arme) imi este conferita de fosta mea calitate de ofiter al Directiei Juridice a SRI (initial functia fiind denumita ”ofiter cu asigurarea legalitatii” si, apoi, redenumita ”consilier juridic”), exercitata pe o perioada totala de 6 (sase) ani (01.12.1991-21.01.1996 si 01.07.2002-01.04.2004).

De exemplu, daca SRI ar fi depus, integral, OD SRI nr. 001010 / 2004 privind auditul intern (care reglementeaza si actiunea de verificarea speciala), ati fi observat ca acesta, asa cum ii este si denumirea, se refera la auditul financiar – contabil si de gestiune, deci nu are absolut nicio legatura cu activitatea informativ-operativa. Daca auditul intern (organele proprii de control financiar preventiv, comisiile de inventariere, comisiile de achizitii publice etc. etc.) constata nereguli, evenimente contrainformative, delapidari, situatii financiar contabile intocmite necorespunzator ori neintocmite etc., atunci se constituie o comisie de verificare speciala de audit.

La sectoarele informativ operative nu se exercita audit intern, ci controale tematice sau controale de fond, efectuate de structuri specializate de control din fiecare unitatate centrala de profil, eventual cu cooptarea unor ofiteri inspectori din Corpul de control al directorului SRI.

Prin aceasta asa zisa ”tactica”, sfidatoare in atributele sale (in primul rand fata de instanta, nu fata de mine, care sunt lezat deja din 2013), SRI intentioneaza a blura elementele de nelegalitate din procedura de ”verificare speciala” si a-si dilua, pana la anulare, responsabilitatea / vinovatia care-i incumba.

  1. Simptomatice in atitudinea si conduita manevriera si incongruenta a paratului SRI, sunt considerentele/punctele de vedere din INTAMPINAREA initiala nr. 1363086 din 26.06.2014, prin care solicita respingerea cererii de chemare in judecata si mentinerea ordinelor contestate. Veti observa lesne ca transpare, in primul rand, o mentalitate de superioritate, o pozitie de forta a Serviciului fata de militarii incadrati, care au drepturile prevazute in Constitutie, Statutul cadrelor militare si regulamentele militare generale ale MapN, ale Guvernului, recunoscute in unele cazuri doar formal, deoarece in practica acestea nu sunt respectate[10].

Cel mai relevant exemplu este trimitere la institutia „actului de comandament cu caracter militar” definit de art. 2, lit. l) din Legea nr. 554/2004, considerandu-se, contrar legii si practicii I.C.C.J.[11], ca ordinul pe linie de resurse umane prin care un ofiter este eliberat din functie sau trecut in rezerva ar fi un act de comandament militar !

In aceasta „logica” a paratului, ar insemna – desi nu o precizeaza expressis verbis – ca, in conformitate cu art. 5, alin. 1, lit. b) din Legea nr. 554/2004, ordinele de director contestate de subsemnatul sa nu poata fi atacate in contencios administrativ, ceea ce este gresit.

Sub „umbrela” sistemului militar, caruia ii evoca elogios scopuri si interese nobile superioare „civililor”, paratul sustine ca un cadru militar poate fi mutat ori schimbat din functie,  transferat etc. – desi chiar paratul sustine ca astfel de masuri nu se adopta arbitrar, ci „cu luarea in calcul a conditiilor prevazute de Legea nr. 80/1995 si cu o temeinica justificare” (pagina 7, paragraful 2).

Or, asa cum se va arata si argumenta mai jos, paratul nu a respectat tocmai aceste doua principii clamate.

Concret, aplicat la prezenta cauza dedusa judecatii, in lipsa de alte argumente decat cele improvizate din chestiuni generale, redundante ori preluate cu copy paste din actele procedurale din alte spete, SRI sustine finalmente, ca un corolar al intregii tentative demonstrative, ca subsemnatul reclamant folosesc „subterfugii” pentru a incerca sa << … apar ca „victima” a unui sistem. >>. Diferit de adevarul ca imi repugna a ma victimiza, important este ca, in intregul meu demers institutional si procedural de a se face dreptate in cauza care ma priveste, nu utilizez subterfugii, ci actionez cu buna credinta. De altfel, aceasta imprejurare este sustinuta de argumentele pertinente prezentate in cererea introductiva de instanta / initiala, in modificarea de doua ori a cererii (numai cu privire la daunele morale care, finalmente, le solicit in cuantum de 10.000 euro) precum si in intreaga prestatie de pana in prezent (propunere si administrare de probe, depunerea unor note de sedinta, concluzii la fond, in recurs si prezentele, la rejudecarea fondului).

  1. Deci, desi cauta sa ne convinga de superioritatea organizarii si legislatiei militare, tot SRI se contrazice singur si opereaza in actele sale normative interne cu o terminologie improprie, nepotrivita sistemului militar. Nu veti identifica in intreaga legislatie autohtona in domeniul militar notiuni de genul: „management”, „manager” sau „act de management”.

Singura ”aroganta” cosmopolita care poate fi acceptata, este de a denumi in termeni civili o unitate militara precum este, de exemplu, Directia Generala Management Resurse Umane si Organizare. Dar, si din aceasta titulatura pompoasa, termenul ”Management” poate lipsi lejer.

De asemenea, nu veti auzi vreodata in fortele armate romane (MApN, SRI, SIE, STS, SPP, DGIPI, Jandarmerie, ISU) apelative gen: ”Domnule manager”, ”Domnule loctiitor de manager”, ”Domnule adjunct de manager” sau, cea mai hilara, ”Domnule middle manager”.

In armata exista doar comandanti, sefi de unitati/subunitati, ordine si acte de comanda. Toata terminologia actelor normative, toti termenii de specialitate sunt de genul:

In concluzie, eliberarea mea din functie nu putea fi decat act de comanda.

  1. Pe langa intregul cortegiu de sanctiuni disciplinare si alte masuri represive, sicanatorii, va rog sa observati ca retorsiunea a luat forme grotesti, g-ral. lt. Coldea si col. Marin Constantin, sprijiniti de Kovesi Laura Codruta, fabricandu-mi, prin procurorii unitatii de ”elita” a DNA de la Ploiesti (Raileanu Cerasela, Negulescu Mirceape care l-am nominalizat inca din august 2014 intr-o plangere penala adresata DNA, pe vremea cand acesta era procuror la PCA Ploiesti, in coniventa cu Onea Lucian Gabriel), ds. pen. nr. 150/P/2014, in care – fara a avea calitatea de suspect ori inculpat, nici macar de martor – , am fost perchezitionat domiciliar pe 27.01.2016 si care a fost declinat la DNA – Structura centrala unde ”zace” si acum in nelucrare de 5 ani (am depus in acest sens cateva inscrisuri relevante la dosarul cauzei)

Din observatiile personale si din discutiile cu colegii avizati si de buna credinta, la randul lor buni cunoscatori ai abuzurilor SRI, rezulta ca institutia a actionat impotriva mea cu o multime de slujbasi obedienti, fiind un egregor malefic, o masa amorfa in imanenta de neoprit[13]. E. g.: mandatul de perchezitie domiciliara (depus de mine la dosarul cauzei) a fost emis de judecatorul de drepturi si libertati Trandafirescu Zinica, fosta mea colega la SRI Prahova, anterior fosta colega la Securitatea Prahova cu col. Marin Constantin, care a primit definitiv si irevocabil, calitatea de agent al Securitatii ca organ represiv al regimului comunist si de incalcare a drepturilor si libertatilor cetatenesti de la CNSAS, Curtea de Apel Bucuresti si, in recurs, de la ICCJ. Mandatul nu respecta niciuna dintre conditiile de continut prevazute de art. 158 C. pr. pen.!

Pentru a ma mentine in nota de obiectivism a acestor concluzii, recunosc ca, eu singur (in anumite contexte impreuna cu alti doi-trei ofiteri), nu puteam lupta cu Sistemul si nu aveam forta si instrumentele de a stopa forta (neo)securitatii instalata in toate structurile si palierele importante ale SRI. Dar aceasta a fost o optiune personala si mi-am asumat riscurile.

  1. P R E Z E N T A R E A S I A R G U M E N T A R E A 

C O N C L U Z I I L O R

 

P E  C A L E  D E  E X C E P T I E

 

  1. Au fost declarate neconstitutionale urmatoarele texte de lege:

Din Statutul cadrelor militare:

       “În ziua de 29 ianuarie 2019, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României, al art. 11 alin. (1) lit. d) și al art. 29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate:

  1. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi ale art.35 alin. (2) şi (3) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare:

      În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a decis:

  1. Admite excepția de neconstituționalitate și constată că dispozițiile art. 34 și art. 35 alin. (3) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt neconstituționale….” (Decizia nr. 71 din data de 29.01.2019 si Comunicatul de presa al CCR din 29.01.2019)

Urmatoarele texte de lege pe care s-au intemeiat masurile luate de SRI impotriva mea sunt, deci, neconstitutionale:

Articolul 34 (1) Recompensele se acorda, iar sanctiunile disciplinare se aplica potrivit regulamentelor militare.

Articolul 35 ….

(3) Organizarea și funcționarea consiliilor de onoare și consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare.    

       Va rog a da eficienta juridica Deciziei nr. 71 din data de 29.01.2019 a CCR, care este definitiva, general obligatorie si actioneaza pentru viitor si sa constatati nulitatea absoluta a aplicarii sanctiunii  disciplinare

  1. 1. Sanctiunea disciplinara nu mi-a fost aplicata prin ordin de director, neindeplinindu-se, astfel, conditiile de fond si forma ale finalizarii actiunii disciplinare (pe care, oricum, paratul SRI a denumit-o sui-generis ”actiune de verificare speciala).

Am primit doar o hartie prin care mi se aducea la cunostinta ca am fost sanctionat de director, enumerandu-se temeiurile asa-zis legale, si acelea gresite cu neconcordante intre articolul si litera invocata si textul tiparit al actului normativ intern, fara alte precizari concrete privind faptele apreciate a fi abateri disciplinare, locul si data savarsirii lor, imprejurarile comiterii acestora, fata de ce persoane (care trebuiau nominalizate cu nume si prenume si nu, de exemplu, ”fata de superiorii, egalii si inferiorii in grad” , adica de-avalma, fata de toti!) .

Actele administrative, indiferent ca sunt acte normative sau individuale, trebuie sa fie emise in mod obligatoriu in forma scrisa, propunere care se regaseste si in proiectul Codului de procedura administrativa, forma scrisa fiind prevazuta ca o regula a elaborarii actului administrativ.

Cel mai puternic argument este continutul ”CODULUI RENEUAL DE PROCEDURĂ ADMINISTRATIVĂ A UNIUNII EUROPENE”, Cartea a III-a – Procedura de adoptare a deciziilor individuale[14].

            Va adresez rugamintea a va documenta cu Cartea a III-a – Procedura de adoptare a deciziilor individuale (Echipa de redactare: Paul Craig, Giacinto della Cananea, Oriol Mir, Jens-Peter Schneider, Vanessa M. Tünsmeyer, Marek Wierzbowski), si de a face aplicarea art. 4 din C. pr. civ.[15]

Din aceasta perspectiva se impune anularea sanctiunii disciplinare.

  1. S-au aplicat ordine normative ABROGATE, imprejurare de natura a atrage nulitatea absoluta a actelor administrative a caror emitere s-a intemeiat pe acestea.
  2. a) Primul regulament militar incident in cauza trebuia sa fie al disciplinei militare, dar nu cel indicat eronat de parat in INTAMPINARE, adica Ordinul M 26 din 06.03.2009, care la data asa-zisei cercetari a abaterilor disciplinare era ABROGAT expres, ci Ordinul nr. M 64 din 10 iunie 2013 al Ministerului Apararii Nationale pentru aprobarea „Regulamentului disciplinei militare”[16].
  3. b) Al doilea regulament militar aplicabil trebuia sa fie de ordine interioara, dar nu cel indicat de parat, tot eronat, in INTAMPINARE, adica aprobat prin Ordinul Ministrului Apararii nr. M42 din 27.04.2000, si acesta ABROGAT, ci Ordinul Ministrului Apararii nr. M 92 din 17 septembrie 2008 pentru aprobarea G.-1, Regulamentul de ordine interioara in unitate”[17].

Imprejurarea ca, ulterior, paratul SRI nu le-a mai invocat in Notele de sedinta din 17.11.2014 si in continuare, iar in Raspunsul la interogatoriu din 11.02.2015 a raspuns evaziv si neconcludent la intrebarea nr. 10, nu inseamna ca incidentul procedural nu a avut loc. Reconsiderarea discursului paratului SRI se datoreaza imprejurarii ca, in Raspunsul la Intampinare pe care l-am depus la termenul din 25.09.2014, am atras atentia asupra acestei eronate aplicarii a legii.

  1. Actele administrative nelegale si netemeinice emise de SRI prin abuz in serviciu contra intereselor personale ale subsemnatului, cu autori: comandantul UM 0735 Ploiesti, col. Marin Constantin (ofiter de securitate dovedit de CNSAS si Curtea de Apel Bucuresti), initiatorul ansamblului masurilor de retorsiune impotriva mea, impreuna cu prim-adjunctul directorului SRI, g-ral. lt. Coldea Florian, cu complicitatea cadrelor militare membre ale comisiilor constituite in cauza, in emiterea ordinelor (premeditate), mi-au produs vatamari ale drepturilor mele legitime: la aparare, demnitate si onoare, munca, sanatate precum si, cel putin temporar, la un trai decent.

Nota: ”Nu pot activa în Serviciul Român de Informații aceia care, făcînd parte din structurile represive ale statului totalitar, au comis abuzuri, informatorii și colaboratorii securității, precum și foștii activiști ai partidului comunist, vinovați de fapte îndreptate împotriva drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Subsemnatul consider, motivat si cu probe, ca membrii Biroului Executiv al Consiliului Director al SRI se fac vinovati de neindeplinirea/indeplinirea defectuoasa a atributiilor de serviciu[19], deoarece l-au numit si mentinut pe col. Marin Constantin in functia de sef directie judeteana a SRI, incalcand dispozitiile imperative ale OUG 24 / 2008, care interzic, neconditionat si fara exceptii, numirea acestei categorii de persoane in functii de conducere la nivelul „structurilor judeţene ale Serviciului Român de Informaţii”.

Astfel, conducerea SRI l-a desemnat, imputernicit si, in final, numit inca din anul 2006, pentru ca apoi sa-l mentina, in functii de comanda pe col. Marin Constantin, fost ofiter de Securitate, fara a solicita Colegiului Consiliului National Pentru Studierea Arhivelor Securitatii, asa cum obliga art. 3, alin. 1, lit. h coroborate cu art. 5 din OUG 24/2008 aprobata prin Legea nr. 293/2008, verificari asupra sa, respectiv daca a fost lucrator al Securitatii si daca a desfasurat activitati prin care a suprimat sau a ingradit drepturi si libertati fundamentale ale omului, cunoscand ca acesta a avut calitatea de ofiter al Serviciului Special „S” – Supraveghere Corespondenta – scrieri ascunse / anonime din cadrul Securitatii Judetene Prahova.

CNSAS si Curtea de Apel Bucuresti, la cererea noastra, Gulianu Florin si Florea Daniel, au facut verificari si, in ds. nr. 5738/2/2017, instanta sesizata a dat urmatoarea solutie de politie politica ”Admite cererea de chemare în judecată. Constată că pârâtul Marin Constantin a fost „lucrător al Securităţii” în sensul art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 24/2008. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de declarare a căii de atac urmând a fi depusă la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată azi, 18.12.2017, în condiţiile art. 402 raportat la 396 C. pr. civ. 
Document: Hotarâre  4987 /2017,  18.12.2017”

P E  F O N D

  1. CONTEXTUL INITIAL
  2. Au fost preluate, necenzurat, ideile fixe si preconcepute, fara niciun corespondent in realitate, ale col. Marin Constantin potrivit carora, prin natura relatiilor pe care le am cu mai multi parlamentari din Prahova (fosti sau in exercitarea mandatului, ex.: Daniel Savu[20], Ion Eparu[21], Marian Florian Saniuta[22]), as fi incercat sa determin (influentez), la nivelul directorului SRI, actul decizional de schimbare a sa din functia de sef al unitatii teritoriale a SRI Prahova. Actele materiale ale acestui scenariu de domeniul fictiunii, ar fi fost initiate si derulate de subsemnatul, in afara procedurii institutionale, prin influentarea decizionalului, intermediata de aceste conexiuni politice, dar nu inainte de a-l vulnerabiliza pe Marin Constantin prin actiuni de natura a-l compromite [23].
  3. In context si in baza unor rapoarte personale ale col. Marin Constantin inaintate prim-adjunctului directorului SRI (in a carui directa coordonare se afla, in acea perioada, unitatea de la Prahova), rapoarte pe care Marin Constantin le recunoaste in declaratiile date la DNA Bucuresti, Sectia pentru combaterea infractiunilor de coruptie savarsite de militari (in ds. care i s-au intocmit cu nr. 83/P/2014, 84/P/2014, 109/P/2014 si 125/P/2014), in luna decembrie 2013, s-a deplasat la sediul DJI Prahova o comisie de „verificare speciala” compusa din:

– col. Anghel Gabriel – Corpul de Control al directorului SRI, aparentul sef al comisiei,

– cpt. Damureanu George – sef birou avize NATO din cadrul Directiei Generale Securitate Interna si

lt. col. Georgescu din cadrul Directiei Juridice.

Nu cunosc continutul raportului fostului comandant, dar – din intreaga derulare a „verificarii speciale” (intrebarile adresate, bateria de chestionar aplicata la testarea comportamentului simulat cu aparatul poligraf etc.) si din evolutia situatiei mele juridico-profesionale (eliberarea din functie, punerea la dispozitie, mutarea la o unitate cu profil neoperativ, in alta garnizoana si alta specialitate militara, nerevalidarea avizului de securitate si trecerea in rezerva) – pot deduce, cu grad mare de certitudine, care au fost asa zisele abateri disciplinare pe care le-a invocat si pe care le-a imbracat / prezentat intr-un mod pretios, pentru a le conferi o tenta profesionala, cu conotatii pe linie contrainformativa si plasate in registrul neindeplinirii atributiilor de serviciu specifice functiei de sef sector pe care o detineam.

De altfel, prin probele obtinute in timp (inscrisuri) si pe care le-am depus la dosarul cauzei, s-a confirmat ca aceste alegatii au fost facute de fostul sef al unitatii (si nu de alt cadru militar), acestora fiindu-le adaugate / aduse completari si „imbunatatiri” de catre membrii comisiei, conform ordinului nescris[24] cu care au venit de la Bucuresti.

Cu alte cuvinte, afirm – fara teama de a gresi – ca, aprioric, rezultatele la care trebuia sa se ajunga prin „verificarea speciala” fusesera deja comunicate si impuse membrilor comisiei, singurul impediment care trebuia surmontat fiind doar simularea procedurii de cercetare.

Abia in instanta de contencios administrativ, la prima judecare a fondului, din INTAMPINAREA depusa de SRI, am reusit si eu, in sfarsit, sa aflu faptele de care am fost acuzat (dar nici din acest act procesual nu mi-am dat seama in ce au constat, concret, deoarece au fost insiruite tot generic), respectiv:

  • crearea … unui context defavorabil activitatii si credibilitatii institutionale, utilizand in acest sens date referitoare la situatia financiara si viata privata a sefului unitatii”;
  • „… a actionat fara a raporta ierarhic si fara a obtine aprobarile necesare pentru relationarea cu mai multe cadre ale Serviciului si expunerea unor date care constituiau obiectul activitatii profesionale, fara ca acestea sa fie verificate sau reale, determinat de sustinerea unor interese personale”;
  • „ofiterul nu a raportat ierarhic in mod corect cu privire la anumite actiuni personale care au implicat calitatea sa profesionala si date cunoscute in virtutea atributiilor de serviciu, inducand in mod nejustificat existenta unor disfunctii si situatii contrainformative[25]”;
  • „s-au constatat o serie (sic!) de deficiente, care s-au repercutat asupra activitatii structurii din care facea parte…”.
  1. In aceasta etapa a expunerii situatiei de fapt si de drept, apreciez necesar a face doua precizari importante, in registre diferite:
  2. a) Periodic, Marin Constantin a avut reprezentari personale potrivit carora functia sa era, ciclic, amenintata si, sistematic, cineva actiona (obligatoriu subversiv) pentru a-l inlocui / schimba din functie.

Situatia descrisa a avut urmatoarele precedente:

In anul 2006, impotriva lt. col. Marin Constantin (la acea perioada prim loctiitor al sefului DJI Prahova), au formulat acuzatii justificate / argumentate: lt. col. Soare Marius, mr. Cernica Romica si mr. (r) Radu Adrian Ovidiu privind savarsirea unor infractiuni de coruptie si abuz in serviciu, in principal in legatura cu mult mediatizata actiune informativ-operativa „DISTILERIA”. Conform Fisei postului, prim loctiitorul comandantului coordona linia de munca / profilul „C – Securitate economica”, din care faceau parte ofiterii mentionati.

Cel de-al treilea a sesizat cu plangere penala Directia Nationala Anticoruptie – Structura centrala, care si-a declinat competenta la Sectia Parchetelor Militare.

Replica impotriva lor a fost pe masura „deranjului” produs: doi din ei au fost inculpati si condamnati de Curtea de Apel Alba Iulia la diferite pedepse cu inchisoarea, cu dispunerea suspendarii conditionate a executarii pedepselor, iar Cernica Romica a fost achitat[26].

In anul 2012, susnumitul comandant a mai „identificat” in interior si alte ”elemente dusmanoase”, ostile lui, respectiv patru ofiteri care au ”constituit un grup strategic care desfasura actiuni oculte menite a conduce la destituirea sa din functia de sef al directiei judetene”. Au fost aspru sanctionati urmare tot unei ”actiuni de verificare speciala” dispuse cu aceleasi ura si patima.

  1. b) In luna noiembrie 2013, col. Marin Constantin – incalcand toate regulile de protectie informativa, functionare organizationala si disciplina militara – probabil cu aprobarea prim adjunctului directorului SRI, g-ral. lt. Coldea Florian – a comandat, direct sau prin intermediar[27], jurnalistului Ignat Sebastian de la publicatia „Actualitatea Prahoveana”, care apare numai in format electronic, doua articole cu atac direct la persoana parlamentarilor nominalizati, Savu Daniel si Eparu Ion si, subliminal, la adresa persoanei mele.

De o calitate jurnalistica cel putin indoielnica (chiar penibile, infantile), textele au fost postate la o asa numita rubrica „Pamflet”:

Bârfoteca APH. Pesedistii vor să-l schimbe pe seful SRI Prahova / O întâmplare cel putin nostimă, postat pe 04.11.2013, ora 16:30

si

Caz ciudat în medicina prahoveană: Deputatului Ion Eparu i-a apărut o galenă lângă ureche, postat pe 20.11.2013, ora 12:21

  1. Se impune a face cateva consideratiuni pentru a se intelege exact semantica mesajului transmis de cei doi (ofiter SRI cu functie de conducere si jurnalist local), precum si scopul acestor „pamflete”:
  2. In luna octombrie 2013, senatorul Daniel Savu a initiat in sedinta Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii SRI o interpelare in legatura cu multitudinea proprietatilor imobiliare (constructii si terenuri) detinute de col. Marin Constantin, sub aspectul justificarii sumelor de bani cu care acestea au fost achizitionate sau construite, mobilate, utilate, modernizate / reabilitate si intretinute, pentru care anual plateste impozite si taxe, exprimandu-si rezerve serioase ca sursa banilor ar fi numai salariul de bugetar al ofiterului, chiar daca acesta este la nivelul unui comandant de unitate militara, dar teritoriala / judeteana. Intrebarile au fost adresate in scris directorului SRI, conform Regulamentului Comisiei.

In context, eu am fost acuzat ca as fi furnizat senatorului (membru in Comisia parlamentara de control asupra activitatii SRI) date despre proprietatile sefului directiei judetene.

Invinuirea este falsa.

Fapta nu a existat si, de altfel, nici nu a fost probata (era si imposibil). Desi relatiile mele interpersonale cu demnitarul erau asumate si cunoscute pe linie de resurse umane, securitate interna si de comanda, acestea nu au avut legatura cu activitatea Serviciului ori a cadrelor, si nici chiar cu averea acumulata de fostul comandant, care oricum nu se incadreaza in categoria informatiilor clasificate.

  1. Col. Marin Constantin a comandat aceluiasi ziarist, Ignat Sebastian, fie direct, fie tot prin intermediar, al doilea „pamflet”, un atac gratuit, nedemn, la adresa prof. univ. dr. ION EPARU – deputat de Prahova.

Diferit de lezarea evidenta a onoarei si demnitatii persoanei distinsului profesor universitar, deputat in Parlamentul Romaniei, si de prejudiciul de imagine rasfrant si asupra familiei sale prin acest atac suburban de presa, ofiterul de Securitate recuperat de SRI, Marin Constantin, a intentionat, concomitent, cu acordul prim-adjunctului directorului si avizul Directiei Generale de Securitate Interna, sa-mi altereze relatiile personale cu parlamentarul, aceasta in considerarea imprejurarii ca locuiam cu familia, in calitate de chiriasi, in apartamentul proprietatea deputatului Eparu Ion (Contract de inchiriere inregistrat cu nr. 2949 C la Administratia Finantelor Publice Ploiesti).

Mai grav este ca, prin textul articolului, s-a dorit sa se sugereze existenta unei conexiuni de o anumita natura operativa a parlamentarului cu SRI (a se vedea, in continutul articolului, referirea la str. Stadionului, Directia Judeteana de Informatii Prahova a SRI avand sediul pe aceasta strada).

  1. Cu privire la asa-zisa imixtiune a mea in viata privata a lui Marin Constantin – un ”fake” ieftin! -, totul a debutat in 18 martie 2013, cand acesta a inceput sa posteze public, in mediul internet, pe diferite site-uri de profil[28], ofertele de vanzare a tuturor proprietatilor sale imobiliare, indicand ca numar de apel de contact pe cel al telefonului de serviciu repartizat de conducerea SRI pentru uz profesional (0726141644), si nu pentru comunicari private referitoare la vanzarea averii si cumpararea / schimbul de imobile.

Foarte grav, Marin Constantin, ofiter SRI cu grad  de ofiter superior, colonel, comandant de unitate cu functie de general maior, si-a permis sa posteze pe internet in 26.08.2013, ora 07:01:29, urmatorul anunt de samsar de terenuri si vile: „ BREAZA-CASA LA COMANDA! – PE 400 SAU 700 MP !. BREAZA- CONSTRUIM CASA LA COMANDA CLIENTULUI, PROIECT ALES DE CUMPARATOR, MATERIALE: CARAMIDA + LEMN SAU LEMN (sic!). SUPRAFATA CONSTRUITA 150 MP, AMPRENTA LA SOL 75 MP. PRETUL CASEI LA STADIUL FINISATA ESTE 89.000 EURO”.

Despre aceste anunturi publice au luat la cunostinta multi ofiteri din unitatea SRI din Prahova, iar mr. Florea Daniel, seful Biroului securitate interna pe cinci judete (PH, DB, AG, TR, GR)[29], a raportat in scris unitatii sale centrale aceste aspecte, suplimentar precizand cu argumente faptice ca nici veniturile comandantului si nici creditul bancar (contractat la Volksbank in moneda franci elvetieni)[30], nu acopereau cheltuielile / nu le justificau.

 Nota: De altfel, informatia s-a confirmat si din alte surse. Astfel, unul din subordonatii mei din acea perioada (anii 2010-2012), cpt. Ionita Sorin, in prezent cu gradul de maior, avansat la unitatea centrala DGPCT, care contractase si el un credit bancar in franci elevetieni tot de la Volksbank si care se deplasa, fara stirea mea, de 2-3 ori pe saptamana, in timpul programului de lucru, la banca respectiva din Ploiesti pentru a concilia / elimina, pentru el si pentru col. Marin Constantin, unele clauze abuzive ale contractului, pe langa aroganta raspunsurilor despre plecarile sale din unitate (despre care are cunostinta si sunt aprobate de comandant direct, iar eu nu as fi avut dreptul sa fiu informat), mi-a explicat ca trebuie, in plus, sa dovedesc si intelegere, deoarece col. Marin Constantin i-a crescut asa de mult cuantumul ratei imprumutului si dobanzii, incat nu mai are bani din care sa plateasca.

Mentionez ca, in lunile septembrie si octombrie 2013 (cu mult timp dupa ce se diseminase in spatiul public si in mediul civil postarile pe internet ale col. Marin Constantin si ale sotiei sale, prin care anuntau intentia de a-si vinde toate proprietatile imobiliare si de a cumpara altele), i-am furnizat prin e-mail sefului de birou securitate interna, cu sprijinul sotiei mele, care lucreaza in domeniul intermedierilor imobiliare, situatii sistematizate obtinute cu soft-ul „Imobmanager” cumparat de la furnizorul specializat „Titirez” (adica exact cele pe care vi le-am depus si eu la dosarul cauzei, anexate actiunii introductive de instanta).

Pe cale de consecinta, nu subsemnatul i-am transmis senatorului Daniel Savu, in octombrie 2013, situatia proprietatilor postate pe site-uri, inca din luna martie 2013, de col. Marin Constantin, parlamentarul obtinandu-le singur, soft-ul „Imobmanager” nefiind un monopol in utilizare al sotiei mele, putand fi achizitionat liber de orice persoana interesata.

In concluzie, in mod abuziv, intr-o interpretare proprie, facuta cu rea credinta, membrii comisiei de verificare speciala si prim adjunctul directorului SRI au putut sa retina ca abatere disciplinara „crearea unui context defavorabil activitatii si credibilitatii institutionale, utilizand in acest sens date referitoare la situatia financiara si viata privata a sefului unitatii”, raspunsul la urmatoarele intrebari fiind, cel putin, de bun simt, extrem de necesar, dar neprecizat de SRI:

– in ce a constat acel invocat „context defavorabil activitatii si credibilitatii institutionale” ?;

– fata de cine, cand, cum am utilizat „… date referitoare la situatia financiara si viata privata a sefului unitatii” ?;

– ce se intelege prin „date referitoare la situatia financiara si viata privata” ?.

Raspunsul, corect / in deplin acord cu adevarul, este, succint, cel potrivit caruia contextul defavorabil si decredibilizarea SRI le-a generat insusi col. Marin Constantin, comandantul unitatii, prin:

  • postarea pe internet / exhibarea in public a multitudinii de proprietati imobiliare, cu fotografii, descrieri cu date tehnice, preturi etc. si a intentiilor de a-si achizitiona imobile in Bucuresti, Eforie Nord sau / si Mamaia;
  • afisarea numarului de telefon de serviciu al SRI, destinat comunicarii interinstitutionale;
  • achizitionarea acestora in conditii cel putin dubioase sub aspectul justificarii provenientei si cuantumului banilor platiti ca pret, al onorabilitatii unora din persoanele de la care a cumparat sau cu care s-a asociat pentru a derula afaceri in domeniul imobiliar;
  • reactia deplasata de a comanda jurnalistului Ignat Sebastian, de la publicatia electronica „Actualitatea Prahoveana”, doua articole pamflet de atac la persoana, prin care a lezat onoarea si demnitatea parlamentarilor prahoveni Daniel Savu si Ion Eparu – care, dealtfel, excede atributiilor si competentelor comandantului, contravine Statutului cadrelor militare si Legii de organizare si functionare a SRI, Regulamentului intern de organizare si functionare, precum si Ordinului directorului SRI privind relatiile angajatilor SRI cu mass-media;
  • autocompromiterea in fata inspectorilor si conducerii ANAF – Administratia Judeteana a Finantelor Publice Prahova, prin complicitate la faptele sotilor Mihai Denis si Mihai Luiza (asociati cu Marin in ”afaceri la negru”), de a derula tranzactii imobiliare (vanzari de terenuri construibile si cladiri noi), operatiuni taxabile din punct de vedere al TVA, conform Codului Fiscal,  fara sa declare si sa plateasca la bugetul de stat TVA in valoare de 580.80.000 ROL (258.080 lei RON);
  • autocompromiterea in fata colegilor, administratorilor dealer-ului auto si a tuturor celor care au luat la cunostinta, prin achizitionarea in decurs de cateva zile a (3) trei autoturisme marca „KIA” la pret de 2 (doua), una fiindu-i oferita gratuit, „din partea firmei”;
  • imprumuturi de bani (de ordinul zecilor de mii de euro – cca. 80.000) de la subordonati (ex. Sarbu Dragos – loctiitorul sau) si imprumutarea cu bani (de ordinul miilor de euro, aprox. 6500) a subordonatului col. Croitoru Daniel – sef sector, pentru ca acesta sa-si poata plati datoriile exorbitante pe care le acumulase si a nu se declansa un scandal de proportii (ceea ce, partial, s-a intamplat[31], dar a fost musamalizat tot de Marin Constantin, iar unul din creditori, mr. Petre Sever, a fost, tot el, cercetat, sanctionat disciplinar si trecut in rezerva). QED!;
  • autocompromiterea in fata cvasii-majoritatii subordonatilor prin folosirea ca forta de munca a unor cadre / angajati SRI din unitate si a unor mijloace de transport proprietatea SRI pentru transportul unor agregate de balastiera, executarea unor lucrari de constructii si prestarea unor servicii administrativ-gospodaresti la proprietatile sale de la: Ploiesti – zona centrala, Ploiesti – Cartier Albert, Breaza-Nistoresti, Pantazi-Valea Calugareasca, Tarsoru-Nou-Aricestii Rahtivani;
  • autocompromiterea sa si, mai grav, a DJI Prahova si a SRI, dovedind lipsa de profesionalism, orgoliu personal si grandomanie, prin implicarea numelui si efortului informativ-operativ al unitatii militare intr-un dosar penal (324 / P / 2013 al DNASectia de Combatere a Coruptiei, procuror sef serviciu Papici Lucian), numai din dorinta de a demonstra ca toti sefii celorlalte structuri de forta descentralizate din judetul Prahova (procurorul general si adjuntul procurorului general al PCA Ploiesti, sefii DGIPI, DIICOT, BCCO, IJP, DGA, DGFP), ar fi corupti si, per a contrario, el este integru, onest si cinstit; cauza a fost clasata prin celebra Ordonanta din 01.04.2014, cunoscuta cu denumirea ”Ordonanta Papici”, iar in presa din Prahova a aparut o serie de articole ironice, negative, la adresa SRI.
  1. CU PRIVIRE LA APLICAREA SANCTIUNII DISCIPLINARE

Referitor la Comisia de asa numita „verificare speciala”, va rog a observa ca acest gen / modalitate de cercetare nu este reglementata in niciunul dintre actele normative incidente in materie de disciplina militara:

  • Statutul cadrelor militare,
  • Ordinul M64 din 10 iunie 2013 al Ministerului Apararii Nationale pentru aprobarea Regulamentului disciplinei militare,
  • Ordinul directorului SRI nr. S/1163 din 15.06.2008 prin care s-a aprobat „Instructiunea privind modul de stabilire, sanctionare, evidenta, raportare si analiza a abaterilor disciplinare savarsite de cadrele militare din SRI”.

Intr-o atare situatie, sanctiunea disciplinara trebuia obligatoriu aplicata in baza unei legi, si nu a unor regulamente ori instructiuni militare interne.

  1. Nu sunt nominalizati comandantii, superiorii, egalii sau inferiorii in grad fata de care se sustine (utilizand formularea generica din textul de act normativ) ca am manifestat lipsa de respect, iar „lipsei de respect” nu i se precizeaza elementele constitutive concrete / efective, sub aspectul atitudinilor / manifestarilor ce au condus la o asemenea concluzie. Astfel, este neclar cand si unde s-a produs aceasta lipsa de respect, daca s-a manifestat in imprejurari identice sau contexte diferite ori fata de toti concomitent, sau pe rand. Comisia nu mi-a indicat si nici prezentat probele care dovedesc presupusa abatere disciplinara.

Fac precizarea deosebit de importanta ca, in baza art. 22, alin. 3 din Regulamentul disciplinei militare in vigoare, pentru a-şi apăra onoarea şi demnitatea, cadrele militare care se considera lezate în urma unor afirmaţii sau acţiuni directe ori prin care se nasc suspiciuni asupra integrităţii lor morale, pot solicita analizarea lor în cadrul consiliului de onoare (art. 99, alin. 2). Subsemnatul nu am fost chemat in fata consiliului de onoare din unitate de vreun comandant, superior, egal sau inferior in grad si nici nu mi s-a prezentat vreo plangere / raport scris in acest sens in legatura cu care sa dau explicatii si sa ma apar daca as fi fost acuzat de cineva / ceva. In acest sens este ca am abtinut in anul precedent calificativul Foarte bine, atat eu personal, cat si structura pe care o coordonam.

  1. Nici prima comisie, si nici cea de solutionare a contestatiei nu mi-au precizat care din atributiile de serviciu (concret, din Fisa postului de sef sector) au fost indeplinite cu superficialitate, in ce a constat efectiv (care a fost natura acestei superficialitati / ce forma concreta a imbracat), in ce masura a fost alterata activitatea profesionala (daca a fost).

Invederez ca exista o contradictie flagranta intre aceasta acuzatie si calificativele profesionale („FOARTE BUN”) acordate subsemnatului si structurii comandata de mine la UM 0735 Ploiesti)[32] in anul 2013[33].

In aceeasi ordine de idei, cu aceleasi argumente, consider total neadevarata (chiar neverosimila din punctul meu de vedere si al tuturor colegilor din Sectorul Contraspionaj Prahova aflat sub comanda mea in perioada de referinta) afirmatia acuzatoare potrivit careia „s-au constatat o serie (sic!) de deficiente, care s-au repercutat asupra activitatii structurii din care facea parte…”.

Sustin cu toata taria si responsabilitatea ca aceasta consemnare este un abuz incalificabil, care contrazice insesi documentele si evidentele SRI (evaluari ale unitatii centrale, rapoarte de bilant, analize semestriale ale activitatii, aprecieri anuale de serviciu, calificative acordate etc.) in care, niciunde, nu s-a retinut ca in 2013 s-au constatat deficiente care, si mai rau, se se fi si repercutat asupra „structurii”.

Parasind limbajul academic, imi pot permite a califica aceasta acuzatie ca fiind o minciuna grosolana.

  1. Pentru a se observa mai bine precaritatea / a releva mai pregnant caracterul de aberatie al unei alte acuzatii, la acest punct voi utiliza metoda intercalarii in textul citat ad literam din documentul INTAMPINARE al SRI, a intrebarilor pertinente, firesti, care se impun cu prisosinta, astfel:

„… a actionat fara a raporta ierarhic (cum, unde, cui, ce sa raportez ?) si fara a obtine aprobarile necesare pentru relationarea (de ce natura a fost aceasta relationare ?) cu mai multe cadre ale Serviciului (aceasta este monumentala! nu stiam pana acum ca unui ofiter SRI ii este interzis sa se relationeze „cu mai multe cadre SRI” !; n-am mai auzit si nici citit asa ceva!) si expunerea (cum, unde, in fata cui, fata de cine?) unor date (care date, ce fel de date, in ce constau acestea ?) care constituiau obiectul activitatii profesionale (subsemnatul am fost seful profilului „Antiterorism”, ulterior al celui de „Contraspionaj” din Prahova si, daca as fi expus astfel de date, acum eram arestat si condamnat!), fara ca acestea sa fie verificate sau reale, determinat de sustinerea unor interese personale” (in ce au constat aceste interese personale ? Arat ca eu nu am case, vile, terenuri, autoturisme, pietre si metale pretioase, conturi bancare in lei sau valuta, titluri de valoare, actiuni, parti sociale la vreo firma, nu am beneficiat de excursii „sponsorizate” in strainatate dupa 1989 nici nu am iesit din Romania, iar concediile mi le-am petrecut in caminele de garnizoana ale SRI – iar in proprietate am un Citroen C1; am locuit toata viata cu chirie, traind, eu si familia, din imprumuturi bancare succesive, salariul de bugetar nefiind intotdeauna suficient).

  1. Cea din urma abatere disciplinara retinuta in sarcina mea, pe care o voi aborda similar, consta – in viziunea deformata a celor care au comandat si executat indepartarea mea din SRI – in aceea ca:

„ofiterul nu a raportat ierarhic (cui, col. Marin Constantin ?!) in mod corect cu privire la anumite actiuni personale care au implicat calitatea sa profesionala (confuzia este totala: care sunt acele „anumite” actiuni personale ? cum, in ce mod, la ce nivel au implicat acestea calitatea mea profesionala, mai ales daca erau personale ?!) si date cunoscute in virtutea atributiilor de serviciu (din nou, este o afirmatie grava, dar lipsita total de concretete si nesustinuta cu argumente: in virtutea atributiilor mele de serviciu, eu cunosteam actiuni de spionaj contra Romaniei, in judetul Prahova, precum si unele conexiuni in Bucuresti si restul teritoriului statului; daca as fi „implicat” astfel de date – asa cum iresponsabil se sustine – tare ma tem ca declansam un scandal diplomatic, cel putin !), inducand in mod nejustificat existenta unor disfunctii si situatii contrainformative” (cui, unde le-am indus, in ce au constat acestea concret, efectiv, nominal si ce urmari au avut ?; cine si cum le-a contracarat pentru a le remedia / repara ?).

  1. De asemenea, in mod total abuziv, nu mi-a fost asigurat dreptul la aparare prevazut de:

art. 7, alin. 1 din Statutul cadrelor militare;

art. 6, alin. 3, lit. e si l din Regulamentului disciplinei militare aprobat prin Ordinul nr. M 64 din 10 iunie 2013 al Ministerului Apararii Nationale si

– OD SRI nr. S/1163 din 15.06.2008 prin care s-a aprobat „Instructiunea privind modul de stabilire, sanctionare, evidenta, raportare si analiza a abaterilor disciplinare savarsite de cadrele militare din SRI” .

Potrivit dispozitiilor art. 6, alin. 3, lit. l din Statutul cadrelor militare, membrii comisiei de „verificare speciala” erau obligati sa imi permita sa-mi justific faptele care mi-au fost imputate.

Aceste acte normative au fost eludate cu intentie, in realitate neefectuandu-se cercetarea disciplinara reglementata de OD SRI nr. S/1163 din 15.06.2008. Procedura cercetarii disciplinare a fost disimulata intr-o asa-numita activitate de „verificare speciala” efectuata in baza unui alt ordin de director, respectiv nr. 001010 / 2004 (de audit intern, specific exclusiv pilonului financiar-contabil si logistic, si nu pilonului informativ-operativ).

Astfel, subsemnatului nu mi-au fost aduse la cunostinta acuzatiile, nici pe parcursul si nici la finalizarea „verificarii speciale”, pentru a le combate / in scopul de a ma apara.

Instigati de g-ral. lt. Coldea M. Florian, inspectorii / ”controlorii” au procedat astfel pentru a evita aplicarea prevederilor imperative ale art. 35 din Statutul cadrelor militare (intre timp declarat neconstitutional) si art. 20 din Regulamentul disciplinei militare care prevad ca, pentru apararea onoarei cadrelor militare si evitarea abuzurilor, cercetarea si judecarea abaterilor grave sau a altor fapte de aceeasi natura, se infiinteaza consilii de onoare si consilii de judecata.

Daca sustinerile SRI (cu privire la faptele pretins a fi fost savarsite de subsemnatul) ar fi adevarate, ar rezulta ca s-a comis o impardonabila eroare si o grava nelegalitate prin netrimiterea mea in fata consiliului de onoare / judecata. Abaterile disciplinare si urmarile acestora (astfel cum au fost prezentate in comunicarea nr. 01410542/27.02.2013), s-ar fi incadrat perfect in intelesul sintagmei „sau a altor fapte de aceeasi natura”.

Asadar, din doua ipoteze, numai una trebuie sa fie valabila:

– ori au fost grave / asimilate (de aceeasi natura), si atunci se pune intrebarea care a fost motivul pentru care nu am fost trimis in fata consiliului de onoare / judecata (cu atat mai mult cu cat era si o pluralitate de faptuitori, adica trei ofiteri),

– ori nu aveau gravitate, dar atunci se nasc si mai multe dubii, deoarece nu mai subzista / dispar urmatoarele:temeiurile eliberarii abuzive din functie, urmata de punerea la dispozitie, incalcandu-se, astfel, Statutul cadrelor militare,  Ghidul carierei militare aprobat prin HGR nr. 106/09.02.2011 si Ghidul carierei in SRI; motivele in fapt ale aplicarii sanctiunii disciplinare; motivul de mutare pe un profil neoperativ, intr-o functie inferioara pentru care nu aveam absolut nicio calificare, in alta garnizoana, la alta unitate militara, cu diminuarea sporurilor de dispozitiv si incadrarea in „alte conditii de munca” (pentru care legea prevede un spor de vechime diminuat cu 50%) decat cele specifice pilonului informativ-operativ; motivul si argumentele retragerii, la 23.06.2014, a avizului de securitate; fundamentul Ordinului directorului SRI nr. DP 0207 din 23.06.2014 prin care am fost trecut in rezerva din oficiu, din motive care imi sunt imputabile

III. CU PRIVIRE LA ELIBERAREA DIN FUNCTIE, PUNEREA LA DISPOZITIE SI MUTAREA LA ALTA UNITATE, DIN ALTA GARNIZOANA SI IN ALTA SPECIALITATE PE PROFIL NEOPERATIV

  1. Aceasta masura este un alt abuz.

Art. 9 din Ghidul carierei militare aprobat prin HG nr. 106/09.02.2011:

(1) Ofițerii în activitate obțin specialitatea militară din cadrul unei arme sau serviciu prin ordin de confirmare în armă / specialitate militară al comandanților/șefilor care au stabilite competențe în acest sens, după absolvirea formelor de pregătire specifice desfășurate într-o instituție militară sau civilă de învățământ, prevăzute de lege și de actele normative specifice aprobate prin ordin al ministrului apărării naționale.

(2) Ofițerii în activitate, pe perioada carierei militare, exercită funcții cu atribuții de execuție, de comandă / conducere sau specifice unor domenii speciale de activitate în structurile Ministerului Apărării Naționale.

Art. 84 din Statutul cadrelor militare:

(1) Trecerea ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor dintr-o arma, serviciu sau specialitate militara in alta se poate efectua, in raport cu nevoile armatei, dupa obtinerea unei pregatiri corespunzatoare, prin una dintre urmatoarele forme:

  1. a) absolvirea, cu diploma de licenta, a unei academii militare sau a unei institutii civile de invatamant superior cu profil corespunzator armelor, serviciilor si specialitatilor militare necesare armatei ori a unor institutii militare de invatamant pentru formarea ofiterilor, de catre cei care nu au avut studii de acest nivel;
  2. b) absolvirea unui cursde perfectionare a pregatirii sau de specializare cu durata de minimum 3 luni, urmata de un stagiu practic neintrerupt de cel putin 2 ani in noua arma, serviciu sau specialitate militara, pe timpul caruia sa fi fost apreciati cu calificativul cel putin „bun”.

(2) Maistrii militari si subofiterii pot fi trecuti dintr-o arma, serviciu sau specialitate militara in alta si prin promovarea examenului de grad, daca inainte de sustinerea acestuia au un stagiu practic neintrerupt de minimum 2 ani in noua arma, serviciu sau specialitate militara, pe timpul caruia au fost apreciati cu calificativul cel putin „BUN”.

  1. Comisia de „verificare speciala” nu mi-a evaluat activitatea manageriala, astfel incat eliberarea din functie nu poate fi justificata „ca act managerial”.

Acea comisie m-a chestionat indelung (a se audia inregistrarile efectuate cu minifonul) despre relatia mea cu parlamentarii Daniel Savu si Ion Eparu si daca, nu cumva, l-am „denigrat pe domnul Marin”.

Acestea au fost prioritare in verificari.

  1. Comisia de solutionare a contestatiei, cu rea credinta, a retinut, contrar adevarului, ca eliberarea din functie ar fi fost legala si s-a intemeiat pe art. 76 si 78 din Legea nr. 80 / 1995 (n.n. – in realitate, articolul este din Statutul aprobat prin aceasta lege, si nu din lege) si pe dispozitiile art. 39, alin. 3, lit. c.

Abuzul este flagrant: dispozitiile susinvocate din OD SRI nr. S/1357/2011 pentru aprobarea Ghidului carierei in Serviciul Roman de Informatii (“eliberarea din functie si numire intr-o functie de nivel inferior, ca act managerial”) nu isi gaseau aplicabilitatea in cazul meu intrucat eu eram:

– deja numit in functie (a se vedea Ordinul prim-adjunctului directorului SRI nr. AP I – 094 din 01.05.2013) si

– confirmat / definitivat pentru un mandat de 5 (cinci) ani prin Ordinul prim-adjunctului directorului SRI nr. AP I – 0196 din 04.09.2013. 

Mai mult, anterior, incepand cu 2005, detinusem functia de sef al altui sector[35].

  1. Potrivit Statutului cadrelor militare aprobat prin Legea 80/1995, militarul poate fi mutat o data pe an, dar intr-o functie similara (s.n.), astfel incat, daca se dorea sa se pastreze aparentele si sa se respecte minimal legislatia, trebuia sa mi ofere o functie similara.

Subliniez ca, in cadrul DJI Prahova, la data eliberarii din functie si a punerii la dispozitie (27.02.2014), era vacanta functia de sef Sector analiza-planificare si alte functii de colonel cu grad de colonel. Pana acum, paratul SRI nu a produs nicio dovada ca aceste functii nu erau vacante la Prahova.

In concluzie, s-au incalcat cu rea credinta dispozitiile imperative ale art. 84 alin. 1 din Statutul cadrelor militare potrivit carora trecerea ofiterilor dintr-o specialitate militara in alta[36] se poate efectua dupa obtinerea unei pregatiri corespunzatoare, singura forma prevazuta de lege, potrivita situatiei mele personale, fiind absolvirea unui curs de perfectionare a pregatirii sau de specializare cu durata de minimum 3 luni, urmata de un stagiu practic neintrerupt de cel putin 2 ani in noua specialitate militara (ceea ce cu certitudine nu s-a respectat).

Raspunsul paratului SRI la intrebarea nr. 9 din Interogatoriu este cel putin derizoriu atunci cand sustine ca mi s-au oferit trei variante pentru a-mi desfasura activitatea la unitati centrale, deoarece: toate erau inferioare functiei de sef sector; toate erau in alta specialitate decat in cea in care eram atestat profesional; toate erau in Garnizoana Bucuresti. Rezulta, astfel, certul formalism al propunerii, care a fost facuta doar pentru a nu se spune ca nu mi s-au oferit alternative.

De altfel, conotatia sanctionatorie mascata a mutarii, transpare cu evidenta, cu atat mai mult cu cat nu este sustenabila nici motivatia ca s-a facut in „interesul serviciului”, atata timp cat subsemnatul nu eram in masura sa dovedesc eficienta si sa aduc plusvaloare in activitate din cauza lipsei de pregatire in specialitatile oferite, toate fiind diametral opuse calificarilor profesionale de baza ale subsemnatului: jurist si ofiter operativ de informatii/contrainformatii, si nu paznic sau portar si nici transportator/ insotitor de colete de corespondenta clasificata.

Rizibila este si decizia paratului de a ma repartiza in aceasta unitate centrala neoperativa la o structura cu o denumire cel putin ciudata, numita ”Biroul pentru situatii de urgenta”. In paranteza fie spus, o astfel de structura nici nu are ce cauta in Organigrama SRI, existand multe alte institutii publice in Romania care gestioneaza asa ceva, sub coordonarea Departamentului pentru Situatii de Urgenta din MAI.

Nota: Situatiile de urgenta pe care eu, subsemnatul reclamant, trebuia sa le gestionez fara nicio pregatire de specialitate, erau: Incendii, cutremure, inundatii, accidente, explozii, avarii, alunecari sau prabusiri de teren, imbolnaviri in masa, prabusiri ale unor constructii, instalatii ori amenajari, esuarea sau scufundarea unor nave, caderi de obiecte din atmosfera ori din Cosmos (sic!), tornade, avalanse, esecul serviciilor de utilitati publice si alte calamitati naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici

  1. Referitor la ””eliberarea din functie”, Adresa nr. Cp 132 din 26.03.2019 a Directiei Generale de Management Resurse Umane din cadrul Ministerului Apararii Nationale (inscris destinat colegului meu Florea Daniel care se judeca cu SRI intr-o cauza similara) in posesia caruia eu am intrat recent si nu a fost prezentat in niciuna dintre fazele / etapele procesului, la nicio instanta, dar pe care il anexez la prezentele concluzii scrise, vine si confirma exact sustinerile mele privind eliberarea din functie.

Trebuie facuta distinctie intre:

  • eliberarea din functie de conducere si numirea in functie de executie daca s-a produs ca urmare a judecatii si hotararii adoptate in cadrul unui consiliu de onoare/de judecata sau
  • eliberarea din functie de conducere ca urmare a participarii la procesul de selectie si ierarhizare in vederea numirii pe o functie de executie de catre un cadru militar care si-a exprimat acordul in acest sens prin raport personal.

 

Nicio situatie nu a fost valabila in cazul meu.

 

Mai mult, eliberarea mea din functia de sef sector apare ca fiind o masura sanctionatorie care mascheaza tot o sanctiune disciplinara, mai severa, respectiv  ”retrogradarea in/din functie”. Conform art. 57, alin. (1) din R. G. – 3, Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Ordinul ministrului apararii nationale M 64/2013, ”retrogradarea in/din functie” este considerata numirea intr-o functie cu coeficient de ierarhizare inferior celui avut anterior si se aplica ”in situatia neideplinirii in mod repetat a atributiilor functionale, ori cand dovedesc constant lipsa de exigenta si raspundere pentru mentinerea si intarirea disciplinei militare sau ca urmare a savarsirii unei fapte ce constituie abatere grava de la disciplina militara”

Or, eu nu ma regasesc in niciuna dintre cele III teze ale acestui text: primele doua nici SRI nu mi le-a invocat, iar a III-a teza (cea cu abateri grave), chiar paratul SRI sustine, in scris, expressis verbis, in prima Intampinare si in alte acte procedurale (Note de sedinta, Concluzii, Intampinare la cererea de recurs) ca ”nu m-a trimis in fata consiliului de onoare/judecata deoarece abaterea disciplinara nu era de o asemenea gravitate incat sa impuna aceasta masura”, asa cami s-a aplicat o sanctiune disciplinara usoara”.

Asadar, paratul SRI ne plaseaza intr-un impas de rationament logico-juridic, cu multiple elemente de contradictorialitate: rosteste/scrie doua propozitii categorice care se afla in raport de contrarietate, nu pot fi adevarate, dar pot fi false in acelasi timp si sub acelasi raport. Acest raport se stabileste intre doua propozitii de aceeasi cantitate, dar calitate opusa.

 

  1. Un nou abuz s-a savarsit prin supunerea la testarile cu aparatul poligraf (doua la numar, cea de-a doua refuzata de subsemnatul):

Pe data de 10.01.2014, in timpul concediului meu legal de odihna, mi s-a ordonat („din ordinul domnului director”) sa ma prezint la „Centrul pentru Psihologie Aplicata” Bucuresti, pentru a fi supus testarii cu aparatul poligraf.

M-am prezentat si l-am informat pe ofiterul psiholog examinator ca accept testarea deoarece nu am nimic de ascuns, dar, in cazul meu, aceasta este integral nerelevanta si contraindicata, avand in vedere ca eram (si sunt) sunt sub un tratament medical complex, cu o medicatie variata, fiind diagnosticat din anul 2005 cu:

  • grave afectiuni cardio-vasculare[37] (angina microvasculara, hipertensiune arteriala esentiala stadiul II grup de risc foarte inalt, anomalii de origine ale ACM si ACA pe partea stanga, epistaxis pe fond hipertensiv) si
  • alte boli acute/cronice (sindrom metabolic, polipoza colonica, ulcer duodenal cu HP, hepatita HVB, gastrita papulo-eroziva, adenom de prostata, hipereuricemie, eutiroidie, steatoza hepatica, chist hepatic, protruzii discale lombare etajate, afectari radiculare multiple etc.).

     Contrar deontologiei profesionale si a instructiunilor de testare cu aparatul poligraf, nu s-a tinut cont de aceste imprejurari. Ordinul instigatorului Coldea Florian trebuia executat fara cracnire, intocmai si la timp, iar rezultatul a fost cel stabilit aprioric.

 

  1. Dupa mutarea mea la unitatea din Bucuresti, Directia Protectie Corespondenta Clasificata si Obiective (indicativ „K” – U.M. 0356), am fost convocat la sustinerea interviului de securitate pentru revalidarea avizului de securitate si, subsecvent, am fost trimis la o a doua testare cu aparatul poligraf (12.06.2014) la care m-am prezentat, dar am refuzat categoric sa o sustin din urmatoarele motive:

– era a doua in decurs de numai 5 (cinci luni), rastimp in care nu savarsisem vreo fapta care sa impuna o reexaminare;

– rezultatele primei testari fusesera contrafacute / interpretate in sensul ordonat si urmarit de prim-adjunctul directorului SRI, aceasta cu atat mai mult cu cat unele intrebari tradau exact scopul care trebuia atins[38];

– dupa prima testare, pe fondul real al stresului, presiunilor si tracasarii de netagaduit la care am fost supus, am suferit un puseu paroxistic de tensiune arteriala avand ca urmare producerea unui accident vascular (in noaptea de 20 / 21.01.2014)  care a necesitat doua internari in spitale si ingrijiri medicale de 58 zile (inscrisuri medicale depuse la dosarul cauzei).

Testarea cu aparatul poligraf nu s-a facut intr-un laborator independent, ci in „Centrul pentru Psihologie Aplicata” al SRI, al carui comandant este COLDEA DORINA (născuta Negru, originară din Zalău, judetul Sălaj), sotia, pe atunci, a prim-adjunctului directorului SRI.

 

Astfel, contrar unor reguli minime de deontologie profesionala, testarea cu poligraful a fost efectuata „la comanda”, sub presiune, cu rezultatele transmise „in plic”, caracterul obiectiv al acesteia fiind nul.

 

  1. In final, pe baza unui Raport al Directiei Generale Securitate Interna, s-a luat decizia de a nu mi se revalida avizul de securitate, aceasta nefiindu-mi motivata.

Este important, pentru asigurarea unei depline stari de legalitate si temeinicie, sa se cunosca motivatia si probele pe care se sustine o astfel decizie de nerevalidare, cu atat mai mult cu cat aceasta atrage, de drept si imediat, trecerea in rezerva, pierderea calitatii de ofiter activ, respectiv pierderea locului de munca.

Contrar, este evident ca, fata de orice cadru militar devenit incomod, care ia atitudine fata de fapte ilicite pe care le cunoaste si le raporteaza[39], se pot comite abuzuri la adapostul necomunicarii motivelor, situatia creata fiind incontestabil de natura actiunii liberului arbitru (se pot „gasi” / „fabrica” motive suficiente care sa se plieze pe dispozitiile legale). In context, se pot manifesta, astfel, orgolii personale, razbunari, delatiuni etc. din partea unor cadre de conducere / cu competente de decizie, care, finalmente, se materializeaza intr-un ordin administrativ, de asemenea nemotivat faptic, de trecere in rezerva (cum s-a si intamplat).

De altfel, intreaga atitudine si modul de actiune al unor cadre din Serviciu, au facut predictibila solutia finala.

 

C O N C L U Z I I

 

Apreciez cu toata forta argumentelor ca, departe de orice indoiala, printr-un ansamblu complex de fapte ilegale / dolosive, mi s-au cauzat vatamari materiale (diminuarea soldei si a celorlalte venituri de natura salariala, obligarea la naveta zilnica si la cheltuielile conexe, diferit de cheltuielile propriu-zise de transport care mi-au fost decontate) si morale (toti fostii colegi ma evita, nemaifiind „frecventabil”).

Martorii Pruna Eugen si Ilie Adrian au dat cate o declaratie foarte echilibrata si obiectiva, care – ambele – confirma cu bun simt suferintele mele si atitudinea fostilor colegi cand li s-au comunicat masurile luate impotriva mea.

Nu in ultimul rand, cu legatura directa de cauzalitate, mi s-a provocat o agravare galopanta a afectiunilor medicale preexistente, prima dovada irefutabila fiind trecerea mea, de Comisia medico militara chiar din SRI, in pozitia de „APT LIMITAT” (luna iunie 2014), dupa care, culmea umilintei umane si a lipsei crase de respect, am fost trecut in rezerva din motive imputabile mie.

Unicul interes de netagaduit a fost indepartarea mea din sistem si, mai grav, musamalizarea / acoperirea faptelor cu caracter penal savarsite de col. Marin Constantin si a urmarilor acestora.

 

Ar fi ineficient si redundant sa reiau in prezentele concluzii toate considerentele, argumentele si demonstratiile, inclusiv pe cele de calcule, pe care vi le-am depus la dosarul cauzei prin note de sedinta in 2019:

  • Note de sedinta privind proba cu inscrisuri care dovedesc daunele materiale si expliciteaza capatul de cerere privind acordarea daunelor morale, depuse la termenul din03.2019 (9125, 52 lei);
  • ”Note de sedinta privind unele aspecte juridice in legatura cu capatul de cerere pentru acordarea despagubirilor morale depuse la termenul din 04.2019 (10.000 euro) si
  • Completarea din 16.04.2016 la notele de sedinta privind unele aspecte juridice in legatura cu capatul de cerere pentru acordarea despagubirilor morale (depuse la termenul din 10.04.2019)” transmise prin serviciile Postei Romane.

Va rog a prelua toate punctele de vedere, pretentiile exprimate, temeiurile de fapt si de drept pentru care consider ca paratul SRI trebuie obligat la:

  • o desdaunare materiala de 125, 52 lei;
  • plata unor daune morale in cuantum de 000 euro.

 

 

 

[1] https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/melanom-malign

[2] https://raportuldegarda.ro/articol/cele-mai-agresive-tumori-de-piele-melanomul-malign-si-carcinomul-cu-celule-merkel-diferente-si-asemanari/

[3] https://www.unica.ro/stiri-pe-scurt/srmedcc-80-pacientii-romani-melanom-malign-speranta-viata-5-ani-19710

[4] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 18 februarie 2011, cu completările ulterioare.

[5] Art. 21 – Accesul liber la justiţie. (1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. Art. 24 – Dreptul la apărare.  (1) Dreptul la apărare este garantat. Comentariu: cum si cu privire la ce sa te aperi, daca nu cunosti motivatia unui act administrative care te lezeaza ?!

[6] Este posibil ca, de la venirea domnului Eduard Hellvig la conducerea SRI si, mai ales, dupa schimbarea din functia de comandant al Directiei Juridice a g-ral. de brigada Dumbrava Dumitru, o parte dintre aceste deficiente sa fi fost remediate sau macar ameliorate. A se vedea pentru conformitate opinia avizata a unui alt ofiter SRI, lt. col. Dragomir Daniel (https://www.realitatea.net/fostul-ofiter-sri-daniel-dragomir-semnal-de-alarma-dupa-declaratiile-generalului-r-dumbrava_2187529.html).

[7] Fara a intra in amanunte de tehnica legislativa, mentionez – spre stiinta – ca noul cod procedural penal arata o schimbare de optică a legiuitorului cu privire la rolul organelor judiciare (procuror, instanta) în procesul penal, adoptand norme care au ca trăsături esenţiale pe cele caracteristice sistemului procesual acuzatorial, renuntand la vechiul sistem procesual inchizitorial.

[8] E. g.: “Ghidul carierei in Serviciul Roman de Informatii” aprobat prin OD SRI nr. S / 1357 / 02.04.2011.

[9] Este fosta metoda de conducere a PCR din epoca comunista de “rotire a cadrelor”. Explicatia oficiala este ca “mutarile au loc periodic, pentru optimizarea structurilor de management ale SRI in teritoriu”. Admitand, in extremis, ca explicatia este sincera, atunci nu se intelege ratiunea mentinerii col. Marin la conducerea DJI Prahova timp de opt ani si numirea ulterioara, in aceeasi functie, la DJI Dambovita a SRI unde a ocupat functia pana in decembrie 2016. Probabil ca la Prahova nu s-a impus o “optimizare”, totul fiind impecabil, sau Coldea a citit Cel mai iubit dintre pamanteni de Marin Preda: Ce-aş avea eu împotriva lui? Că e imbecil? E un imbecil liniştit şi îi e frică de mine, de ce l-aş schimba cu un imbecil de care să-mi fie mie frică?”

[10] E. g. : dreptul la aparare.

[11] Decizia nr. 532 din 15 februarie 2006, I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal (“Orice alte acte emise de autoritatile militare, straine de necesitatile propriu-zise ale actiunilor militare, cum ar fi si ordinele de trecere in rezerva ale militarilor, nu sunt acte de comandament militar in sensul art. 2 alin.1 lit. l) din Legea nr.554/2004 si pot fi astfel cenzurate pe calea contenciosului administrativ.”)

[12] Text in vigoare in anul 2014.

[13] A se vedea experimentul celebru din Japonia numit ”maimuta numarul 100”.

[14] A se vedea pentru conformitate: https://www.academia.edu/32157803/CODUL_RENEUAL_DE_PROCEDUR%C4%82_ADMINISTRATIV%C4%82_A_UNIUNII_EUROPENE_Traducere_%C5%9Fi_adaptare

[15] Parlamentul European l-a adoptat in 2016 (P8_TA (2016) 0279 A regulation for an open, efficient and independent European Union administration European Parliament, Resolution of 9 June 2016 for an open, efficient and independent European Union administration (2016/2610(RSP).

[16]   Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 399 bis din 03 iulie 2013.

[17]  Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 815 din 05 decembrie 2012.

[18] La DNA – Strctura centrala, la Serviciul pentru combaterea infractiunilor de coruptie savarsite de militari s-a format ds. nr. 104/P/2017 pentru abuz in serviciu, fals in declaratii etc, ca urmare a plangerii penale depuse de subsemnatul si mr. (rez.) SRI Florea Daniel.

[19] Art. 21 si 22 din Legea nr. 14/1992.

[20] Ne cunoastem din perioada studiilor liceale, de pe terenurile de sport unde se organizau campionate de handbal. Este inginer constructii aeronave. In anii ’90, am fost colegi de serviciu la Sectia Judeteana de Informatii Prahova a SRI. In perioada 2000 – iunie 2002, cand ambii eram in rezerva, am fost colegi de formatiune politica. Intre 2001-2002, ing. Savu Daniel a fost directorul Sucursalei Regionale Muntenia – Sud a APAPS Bucuresti (fostul FPS) la care functionam ca expert-jurist.

[21] Il cunosc din perioada cand juca la echipa de fotbal Petrolul Ploiesti. Este profesor univeritar doctor la Universitatea Petrol Gaze Ploiesti. In anii 2000- iunie 2002 am fost colegi la aceeasi formatiune politica. Intre aprilie 2012 – iunie 2014, am locuit cu familia, in calitate de chiriasi, in apartamentul proprietatea deputatului Eparu Ion (Contract de inchiriere inregistrat cu nr. 2949 C la Administratia Finantelor Publice Ploiesti, filele 35 – 37 din Anexa 5).

[22] Ne cunoastem din clasa a I-a generala. Am fost, ani la rand, vecini de bloc in acelasi cartier ploiestean. Am fost colegi de clasa si banca in anii I si II de liceu la Colegiul National “Nichita Stanescu” Ploiesti (fost “C. D. Gherea”). Am fost colegi, la discipline sportive diferite (handbal, respectiv volei), la Clubul Sportiv Municipal Ploiesti (fosta Scoala Sportiva). Am lucrat cu sotia sa, in perioada octombrie 1998-decembrie 1999, la grupul de firme de protectie si paza „BIDEPA” Bucuresti, in care aceasta avea functia de director economic, in prezent fiind director general national al DALKIA ROMANIA. Am colaborat profesional cu acesta cand detinea functia de prefect al judetului Prahova.

[23] Daca col. Marin Constantin a absolvit un liceu industrial de periferie (de petrol Teleajen, devenit ulterior Liceul Tehnologic Ludovic Mrazek), care a intrat in faliment si s-a desfiintat si, apoi, Scoala de Ofiteri Activi a Ministerului de Interne Baneasa – Bucuresti, arma Securitate,, desfiintata si aceasta, neavand, probabil, pe acolo, colegi si prieteni de o asemena calitate si anvergura profesionala si socio-politica, nu este vina mea. Este posibil sa aiba complexe de inferioritate si sa fie frustrat, dar aceasta stare nu justifica atacurile impotriva persoanei mele, nedreptatile / ilegalitatile savarsite si nici folosirea abuziva a prerogativelor functiei militare. Interlocutorii si / sau asociatii dansului sunt persoane cu conexiuni in mediul interlop sau persoane cu un bine conturat profil infractional: Mihai Denis alias „Pictorul”, Sia Madalin Dumitru zis „Mangiare”, Urse Dan despre ale carui fapte este util a se vedea: Expresul de Sud – „Mafia lichidatorilor din Bucuresti (III)”; similar in urbannews.ro; stirile.rol.ro. – „Dan Urse (lichidatorul Extrapan) urmarit penal de DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiesti” pentru initiere, constituire de grup infractional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003, art. 7). La fond s-a pronuntat sentinţa penala nr.18/F din 07 februarie 2012 a Curţii de Apel Pitești – Secţia Penală și pentru Cauze cu Minori și de Familie. La Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Completul 7, recursul lui Urse Dan a fost respins in ds. nr. 3355/1/2012 .

[24]  Cert este ca, ulterior, banuiala mea din decembrie 2013 s-a confirmat in iulie 2014. Astfel, dupa iesirea de la interviul de securitate sustinut pe 01.07.2014, cel de-al treilea ofiter sanctionat si trecut in rezerva in aceleasi imprejurari cu subsemnatul si cu mr. FLOREA DANIEL, mr. (r) Petre Sever Tudor, a receptionat indirect (pe holul sediului central al SRI) confesiunea discreta (care s-a dorit a fi prietenoasa, un fel de „captatio benevolentiae”) pe care cpt. Damureanu George a facut-o unui coleg din Directia „H”-Planificare integrata, potrivit careia prim-adjunctul ar fi ordonat g-ral. brig. Ghita Vasile, seful Directiei Generale „E”, sa … termine cu slugile lui Savu din SRI(n. n. – cu referire clara / explicita la senatorul Daniel Savu).

[25] Aceasta chiar nu imi apartine. SRI face o confuzie grava intre mine si mr. Florea Daniel si dovedeste, inca odata, graba, superficialitatea si reaua credinta cu care a actionat.

[26]  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, în 29 iunie 2010, recursul DIICOT. Este adevarat ca cei trei ofiteri, din dorinta de a devoala coruptia col. Marin Constantin si a altor ofiteri cu functii de comanda, au gresit si, pentru aceasta au fost sanctionati penal, dar fondul acuzatiilor expuse de ei era real si ramane valabil.

[27] In cazul in care se va confirma varianta intermediarului, acesta poate fi:

col. (r) Nita Grigoras (tel. 0244514670), de asemenea tot ziarist, redactor sef la ziarul “PLOIESTII” (al carui director si fondator / proprietar a fost colaborator al Securitatii comuniste). Nita Grigoras a fost seful de sector al lui Marin Constantin si al d-lui. senator Daniel Savu (in perioada in care acesta lucra in SRI pe profil “contraspionaj”, cu care se afla, insa, in relatii de dusmanie). In legatura cu colonelul de securitate, ulterior SRI, Nita Grigoras, apropiat al col. (r) Paltanea Corneliu, fost sef al SJI Prahova, declarat agent al politiei politice comuniste prin Decizia nr. 320 din 03.10.2006 a Colegiului CNSAS, condamnat la pedepse privative de libertate (executate) in cel putin trei cauze penale instrumentate de DNA – Sectia de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari, a se vedea: articolul “Interesele petroliere ale lui Talpes” postat la 27.05.2005 pe www.ziuanews.ro si articolul din site-ul  “opiniicetatenesti.com”, “Mafia din energie – Cine au fost cei care au redactat dosarul Rompetrol?! Nişte proxeneţi de drumul mare! (VII)” etc.

Urse Dan, nasul ziaristului Ignat Sebastian (ca si al mr. SRI Ionita Sorin, subordonatul meu).

 

[28] Mercador / OLX ; www.anunturiimobiliare.ro ; www.anunturigratuite.com ; Raid onLine ; Ymai.ro etc.

[29] Care nu se subordoneaza comandantului DJI Prahova, ci  – facand parte din structura unitatii centrale, Directia Generala Securitate Interna – sefului acesteia.

[30] Acest  imprumut a fost de aproximativ 170.000 fr. CHF (cca. 190.000 euro) astfel ca nu acopera nici pe departe averea de 1 (un)  million euro, asa cum tot incearca sa sustina, fluturand acest credit ca justificare la toate comisiile si la conducerea SRI care, chiar nu inteleg, cum de pot accepta o asemenea motivatie falsa. Mai mult si mai grav, este ca cheltuielile lunare cu rambursarea acestui credit si cu celelalte facturi, nevoi / necesitati personale si ale familiei, precum si cu intretinerea, modernizarea, reabilitarea / imbunatatirile la toate imobilele enumerate, depaseau cu mult veniturile familiei. In context, apare si mai de neinteles de unde a avut col. Marin suma de 6.500 euro cash pentru a-l imprumuta pe preferatul sau, col. Croitoru Daniel.

[31] Pentru a putea sa restituie creditorilor o parte din sumele imprumutate, care depasisera foarte mult termenul scadent de rambursare, si deoarece era exclus sa obtina un credit bancar, col. Croitoru Daniel a apelat la o colega, mr. Ciocan Laura, care a convins-o pe mama sa faca un imprumut in nume personal, dar banii obtinuti sa-i inmaneze ofiterului in cauza. Deoarece nici restituirea acestui imprumut luat de la mama colegei sale nu s-a facut conform intelegerii, pagubita s-a prezentat in audienta la comandantul unitatii, col. Marin Constantin. Col. Croitoru Daniel i-a promis ca rezolva problema, propunandu-i batranei mame a colegei un monument funerar cu cruce aurita in locul banilor (sotia sa avand o firma care produce astfel de furnituri).

 

[32] Ambele calificative au fost “FOARTE BUN”. Conform Anexei 1 la Regulamentul disciplinei militare, prin rezultate foarte bune se inteleg “realizări care se situează peste obiectivele de performanţă stabilite anual.”

[33] Astfel, prin aprecierea de serviciu pentru activitatea pe anul 2013 mi s-a acordat calificativul „FOARTE BUN”. Pentru rezultatele profesionale deosebite si indeplinirea misiunilor specifice, unitatea centrala de profil a acordat Sectorului Contraspionaj din DJI Prahova, pe care l-am condus in anul 2013, acelasi calificativ de „FOARTE BUN”.

In ultimii 10 ani, am fost apreciat in cadrul evaluarilor anuale numai cu calificativele „BUN” si, majoritare, de „FOARTE BUN” si am indeplinit, neintrerupt, numai functii de conducere din primul palier de comanda (sef compartiment, sef birou, sef sector).

 

[34] Text publicat în M.Of. al României. În vigoare de la 19 mai 2011

[35] Sectorul Prevenire si Combatere Terorism. Este de domeniul evidentei ca toate aceste elemente / repere ale situatiei mele profesionale, sub aspect faptic si de drept, erau pe deplin cunoscute membrilor comisiilor, conducerii unitatilor centrale nominalizate ca fiind implicate in savarsirea infractiunii de abuz in serviciu si prim-adjunctului directorului SRI, g-ral. lt. Coldea Florian Mihail.

[36] Specialitatea in care am fost mutat la Directia Protectie Corespondenta Clasificata si Obiective intruneste toate criteriile pentru a fi incadrata in alta specialitate.

[37] De-a lungul timpului, testarea cu poligraful a generat controverse considerabile atât în cercurile ştiinţifice, cât şi publice. Majoritatea psihologilor şi altor categorii de oameni de ştiinţă a fost de acord că un test cu poligraful nu este foarte pertinent. Tribunalele – inclusiv Curtea Supremă de Justiţie din Statele Unite – au respins în mod repetat folosirea poligrafului ca probă, din cauza lipsei de siguranţă inerente arătate. Particularizand la cazul subsemnatului, acesta nu are nicio relevanta pe fondul bolilor grave, dovedite, de natura cardiovasculara, unele dobandite, altele de origine. Prin examinarea poligraf se masoara si compara simultan chiar parametri psihofiziologici (puls, ten­siune arteriala, reactia electrodermica, respiratia în varianta abdominala si toracica si uneori reactivitatea miokinetica) care, la subsemnatul, sunt alterati de boala.

[38] “L-ati denigrat pe domnul colonel Marin Constantin ?”, “Ati folosit Serviciul / date sau informatii profesionale in interes personal ?” (n.n. – se observa aberatiile lui MARIN!).

[39] Cu diferite ocazii institutionale am raportat despre savarsirea unor fapte, inclusive prevazute de legea penala de catre unele cadre din DJI Prahova: in contextul actiunii de verificare speciala, la testele poligraf, cu prilejul audierii la comisia de solutionare a contestatiei formulate impotriva aplicarii sanctiunii disciplinare, al interviului de securitate.

Facebook Comments

Exclusiv

BNR a majorat dobânzile prea puțin și prea târziu

Publicat

pe

De

Am afirmat repetat că BNR a majorat dobânzile prea puțin și prea târziu, iar astăzi avem încă o confirmare. Se știe că majorările de rată de dobândă au o întârziere până la momentul în care ajung să se reflecte în reducerea prețurilor, de 4 până la 8 trimestre. Știu asta și strategii de lungă durată de la BNR susținuți de ,,oameni serioși’’. Am detaliat pentru PSnews.ro, precizeaza analistul Radu Soviani:

Inflaţia în România, de trei ori mai mare decât media europeană

România a avut şi în luna iulie 2019 cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,1%, în creştere faţă de nivelul de 3,9% înregistrat în luna iunie, arată datele publicate, luni, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Contactat de PSnews.ro, analistul economic Radu Soviani explică, în detaliu, motivele pentru care România continuă să aibă cea mai mare inflație din Uniunea Europeană.

„BNR este singura bancă centrală din UE care ratează constant ținta de inflație și obiectivul său fundamental”

Astfel, potrivit lui Soviani, când inflația scade în Uniunea Europeană și zona Euro, în România scade mai puțin, iar BNR „este singura bancă centrală din Uniunea Europeană care ratează constant ținta de inflație și obiectivul său fundamental”.

,,În primul rând observăm că atunci când prețurile se majorează în zona Euro sau în Uniunea Europeană, în România se majorează semnificativ mai mult’’. Așa am ajuns să avem inflație anuală de 4 ori mai mare decât inflația din zona Euro. În ultimele 12 luni, inflația în zona Euro a scăzut sub jumătate (de la 2,2% anual la 1% anual) iar in Uniunea Europeană, de la 1,6% anual la 1,4%. În România ne situăm la 4,1%, este drept tot în scădere față de nivelul de 4,3% înregistrat în urmă cu un an, ceea ce arată alte trei lucruri importante: când inflația scade în Uniunea Europeană și zona Euro, în România scade mai puțin (în zona Euro inflația a scăzut cu 55% până la un punct procentual iar în România a scăzut cu 5%, până la 4,1 puncte procentuale – de 11 ori mai puțin).

Apoi, mai observăm că BNR este singura bancă centrală din Uniunea Europeană care ratează constant ținta de inflație și obiectivul său fundamental – spre exemplu, inflația din Ungaria a doua cea mai mare din Uniunea Europeană – după România este la 3,3% – în ținta de 3% +/- 1%. Și cel mai important, politica monetară funcționează, dar BNR greșește constant și dozajul și momentul, ceea ce conduce la ratarea misiunii sale de bancă centrală”, a declarat Radu Soviani în exclusivitate pentru PSnews.ro.

Totodată, analistul atrage atenția că BNR a majorat dobânzile prea puțin și prea târziu, iar datele publicat astăzi de Oficiul European de Statistică confirmă acest lucru. Mai mult: potrivit lui Soviani, șeful BNR, Mugur Isărescu, va fi nevoit să majoreze rata dobânzii pentru a tempera viitoare depreciere a leului, care la rândul ei va aduce mai mult inflație”.

Am afirmat repetat că BNR a majorat dobânzile prea puțin și prea târziu, iar astăzi avem încă o confirmare. Se știe că majorările de rată de dobândă au o întârziere până la momentul în care ajung să se reflecte în reducerea prețurilor, de 4 până la 8 trimestre. Gașca de la BNR susținută de ,,oameni serioși’’ a stat spectatoare până în ianuarie 2018, când a majorat timid rata de dobândă, cu doar 0,25 puncte procentuale (la 2%), ulterior urcând în mai 2018 la 2,5% – nivel la care a fost înghețată pentru ca Mugur Isărescu să nu deranjeze administrația politică și să fie reales, chiar dacă asta a însemnat din nou derapaje inflaționiste.

Dar majorările de rată de dobândă de monetară au funcționat (în sensul că majorarea ratei a condus timid la reducerea inflației), ceea ce confirmă că Mugur Isărescu a greșit dozajul (prea puțin întrucât încă avem o inflație cvadruplă față de cea din zona Euro) dar și momentul (prea târziu). Și cel mai important lucru că, acum, când numărătoarea inversă până la recesiune a început, pentru că a greșit dozajul și momentul, Isărescu nici nu are spațiu să reducă suficient rata dobânzii pentru a impulsiona economia atunci când va intra în revers, ba chiar, înzestrat cu greșelile trecutului, va fi nevoit să majoreze rata dobânzii pentru a tempera viitoare depreciere a leului, care la rândul ei va aduce mai mult inflație’’. Este trist că ,,oameni serioși’’ susțin în continuare la BNR personaje care nu învață nici măcar din propriile greșeli, darămite din ale altora, deși unii dintre ei scriau note informative despre ,,greșelile’’ altora încă din perioada securității comuniste”, a conchis Soviani.

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (IV)

Publicat

pe

De

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI era compus din urmatorii:

  • procurorul NEGULESCU MIRCEA
  • procurorul Onea Lucian
  • procurorul RAILEANU CERASELA,
  • procurorul DEACONU GILUELA,
  • procurorul  SAVU ALFRED
  • procuror Stasie Eduard de la Prachetul de pe langa Tribunalul Prahova
  • Procurorul Topală Teodor-Bogdan de la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti
  • judecătorul  DINU IULIAN
  • judecătorul NITA CONSTANTIN
  • judecătorul TUDORAN MIHAI
  • judecătorul TRANDAFIRESCU ZINICA, etc
  • avocaţi – deocamdata dam doar exemplul avocatei TĂNASE CLAUDIA, urmand ca aceasta lista sa fie completata pe parcursul dezvaluirilor si a prezentarii mai multor plangeri penale si/sau inregistrari si stenograme;
  • comisar șef de politie PAREPA GHEORGHE, fost sef Serviciu Investigarea Fraudelor, fost inspector șef adjunct al Inspectoratului Judetean de Poliție Prahova (ulterior inspector sef al I.P.J. Dolj și adjunct al directorului Directiei de Investigatii Criminale din cadrul I.G.P.R. Bucuresti).
  • comisar șef de politie IORDACHE MIHAI IULIANO, CNP 16_____30, CI seria P_, nr. 00___9 – ofiter operativ in cadrul Serviciului de Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la PCA Ploiesti, apoi – din august 2015 – la D.N.A. – S. T. Ploiesti

  • comisar de politie TOMA CIPRIAN, CNP 17_____01 – ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor, detasat la D.N.A. – S. T. Ploiesti, militianul cu muzica greceasca in suflet;
  • inspector principal de politie CIOROBEA ION – ofiter operativ al Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la D.N.A. – S.T. Ploiesti;
  • comisarul “Ana” (trasferat de Negulescu Mircea la DNA – ST Ploiesti in ultima zi cand a finalizat dosarul pentru procurorul Topală Teodor-Bogdan de la  Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești pentru a condamna un om de afaceri din Prahova, fara probe si/sau prin presiuni.
  • comisar de politie OLTEANU EMANUIEL, fost ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, in prezent functionar ANAF;

Pentru a evalua exact ceea ce s-a intamplat in Prahova si a devoala intreg grupul infractional de crima organizata, ziarul Incisiv de Prahova va incepe un serial cu prezentarea TUTUROR plangerilor penale inregistrate pe toti membrii acestei grupari de crima organizata si vom publica stenograme si inregistrari audio senzationale.

Dupa ce Incisiv de Prahova a publicat cazul col ® SRI Gulianu Florin, cazul Mr ® Florea Daniel si cazul Petrache, asa cum am promis- vom reveni cu alte 32 de plangeri penale indreptate impotriva membrilor acestei grupari de crima organizata.

https://www.incisivdeprahova.ro/2019/08/10/grupul-de-crima-organizata-din-prahova-coordonat-de-dna-st-ploiesti-si-ororile-comise-iii/

https://www.incisivdeprahova.ro/2019/08/06/grupul-de-crima-organizata-din-prahova-coordonat-de-dna-st-ploiesti-si-ororile-comise-ii/

https://www.incisivdeprahova.ro/2019/08/03/grupul-de-crima-organizata-din-prahova-coordonat-de-dna-st-ploiesti-si-ororile-comise/

Azi va prezentam cazul ‘COZILOR DE TOPOR DE LA ANAF, SPECIALIZATE IN FALSURI SI TRUCAJE IN CONSTANTARI FINANCIAR-FISCALE LA COMANDA UNITATILOR DNA”, pentru a se intragi grupul de crima organizata, o investigatie a colegilor de la  Incisiv National.  

COZILE DE TOPOR DE LA ANAF, SPECIALIZATE IN FALSURI SI TRUCAJE IN CONSTANTARI FINANCIAR-FISCALE LA COMANDA UNITATILOR DNA

http://www.incisivnational.ro/2019/08/19/cozile-de-topor-de-la-anaf-specializate-in-falsuri-si-trucaje-in-constantari-financiar-fiscale-la-comanda-unitatilor-dna/

 

Fara cardasia unor asa-zisi ”specialisti” ANAF, cam toate cauzele penale ale procurorilor de elita din unitatea haules Ploiesti Se duceau aleia de suflet. Bine, majoritatea nici cu concursul acestor impostori de la ANAF nu rezista in instante si primesc achitari pe capete.

BUCURESTI – DNA – DIRECTIA NATIONALA ANTCORUPTIE

Prejudiciile stabilite de „specialistii” ANAF au fost foarte mari si nereale. Multi inculpati nu cunosc nici in prezent cat este (daca este) prejudiciul adevarat, corect. Au facut repetate cereri in timpul urmaririi penale din dosare sa li se admita efectuarea unei expertize tehnice judiciare in domeniile financiar contabil si achizitii publice in scopul achitarii acestuia pentru a beneficia de dispozitiile art 10 din Legea nr. 241/2005, respectiv de cauza de nepedepsire.

Prin Ordonante, DNA-ST Ploiesti a respins pe banda rulanta cererile pe motiv ca primeaza doar parerea specialistilor parchetelor si nu se impune efectuarea unor expertize judiciare in cauza. Efectuarea unei expertize in faza judecatii nu ar mai da eficienta dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005, cauza de nepedepsire functionand pana la primul termen de judecata.

Iata ca exemplu 0 cauza penala ”data de gard” la modul ordinar:

In ea s-au dispus si intocmit:

  1. Raportul de constatare tehnico-stiintifica din 05.06.2015 intocmit de specialistii antifrauda detasati la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, CHIRU MARIAN, COARNA VALENTIN si STOICA CRISTINA, in baza Ordonantei nr. 636/P/2014 din 22.05.2015 a procurorului Negulescu Mircea, pentru perioada 2007-2015, privind trei firme, cu obiectivele:

– determinarea circuitului sumelor de bani rulate pe conturile celor 3 societati comerciale mentionate mai su, cu stabilirea sumelor operate cu titlu de achizitii si livrari, cu explicitare pe partea de creditare;

– determinarea sumelor de bani obtinute de cele 3 societati comerciale specificate mai sus din livrarea de bunuri si/sau servicii catre terti;

– determinarea destinatiei finale a sumelor de bani virate de cele 3 societati comerciale cu titlu de plata la furnizorii terti.

  1. Raport preliminar de constatare tehnico stiintifica din 31.07.2015 intocmit de specialistul antifrauda SPALATELU CRISTIAN DORU din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, in baza Ordonantei nr. 190/P/2015 din 20.07.2015 a procurorului Deaconu Giluela, cu privire la relatiile comerciale ale SC ”X” SRL si SC ”Z” SRL cu diferiti parteneri economici in perioada 2012-2014, cu urmatoarele obiective:

identificarea operatiunilor financiare efectuate in perioada 2012-2014 de catre firme, obiectul si valoarea acestora;

– identificarea operatiunilor de creditare si retragere de numerar efectuate prin conturile celor doua societati;

– verificarea activitatii desfasurata de cele doua societati in perioada mentionata, identificarea operatiunilor comerciale cu caracter nereal si stabilirea consecintelor financiar-fiscale.

  1. Raport final de constatare tehnico stiintifica din 08.10.2015 intocmit de specialistul antifrauda SPALATELU CRISTIAN DORU din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, in baza Ordonantei nr. 190/P/2015 din 29.09.2015 a procurorului Deaconu Giluela, cu privire la operatiunile financiare si activitatile derulate de SC ”X” SRL) si SC ”Z” in perioada 2010-2014, cu obiectivele:

– identificarea operatiunilor financiare efectuate in perioada 2010-2014 de catre firme, obiectul si valoarea acestora;

– identificarea operatiunilor de creditare si retragere de numerar efectuate prin conturile celor doua societati;

– verificarea activitatii desfasurata de cele doua societati in perioada mentionata, identificarea operatiunilor comerciale cu caracter nereal si stabilirea consecintelor financiar-fiscale.

  1. Raport de constatare tehnico stiintifica din 09.11.2015 intocmit de TULEA VLADIMIR SILVIU din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, in baza Ordonantei nr. 190/P/2015 din 12.08.2015, completata cu Ordonanta cu acelasi numar din data de 12.10.2015, ambele ale procurorului Deaconu Giluela, privind achizitiile publice efectuate de Politia Locala Ploiesti in perioada 2012-2014 de la un numar de 17 agenti economici, cu un singur obiectiv:

– analiza achizitiilor efectuate de Politia Locala Ploiesti, reprezentata de director general TOADER CRISTINEL, in perioada 2012-2014 de la un numar de 17 agenti economici, respectiv: SC RINN SRL Puchenii Mari, jud. Prahova, SC REWEX UWE SRK Ploiesti, SC DES LOGISTIC SRL Ploiesti, SC ARENA AUTO SRL Ploiesti, UNITATEA PROTEJATA AUTORIZATA SC FORM EXPERT HR CONSULTING SERV SRL Ploiesti, SC AMIT CREATIVE PRODUCTION SRL Ploiesti, SC FAXMEDIA CONSULTING SRL Ploiesti, SC DE FRANGHII CONSTRUCTII TRANSPORTURI DANIEL SRL Blejoi, SC BRATESTI DANY CONSTRUCT SRL Sirna, SC QUASAR LTD SRL Ploiesti, SC ALBIBO STEEL CONS SRL Sinaia, SC ADSO STAR CONSTRUCT SRL Berceni, SC VIPER SPIRIT SRL Bucuresti, SC FLIMAD SRL comuna Talea, SC DAN SEPSI SRL Ploiesti, SC GONIM TRANS SRL Targsoru-Vechi si SC ASESOFT INTERNATIONAL Ploiesti.  

Primul, intocmit la data de 05.06.2015 de specialistii antifrauda detasati la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, CHIRU MARIAN, COARNA VALENTIN si STOICA CRISTINA in baza Ordonantei nr. 636/P/2014 din 22.05.2015 emisa de NEGULESCU MIRCEA, nu a avut la baza nciun document financiar-contabil. Documentele financiar contabile ale celor doua firme au fost depuse la sediul Parchetului Curtii de Apel Ploiesti pe 08.06.2015, deci dupa 3 (trei) zile de la intocmirea Raportului! Prin Ordonanta din 03.06.2015, procurorul NEGULESCU MIRCEA a obligat o persoana luata la intamplare, pe care in mintea lui creata o considera in mod nelegal ca fiind considerat reprezentat al SC ”Z” SRL si SC ”X” SRL), sa puna la dispozitia unitatii de parchet toate documentele de evidenta contabila. Documentele au fost predate pe data de 08.06.2015, de avocatul firmelor, pentru ca bietul om nu le avea, nu stia despre ce-i vorba si nici nu stia unde sunt.

Strict din punct de vedere financiar-fiscal si contabil, specialistii au analizat si tras concluzii exclusiv pe baza extraselor de cont si a interogarii evidentelor fiscale ANAF (fila 3 din Raport).

Precaritatea constatarii „tehnico-stiintifice” a condus la evocarea unui „posibil” prejudiciu estimat la aberantele sume de:

  • 1.279.251,31 lei la SC ”X” SRL
  • 1.830.699 lei la SC ”Z” SRL,

iar valoarile totale ale tranzactiilor suspicionate a se incadra in prevederile Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor au fost de

  • 4.088.356,50 lei la prima si
  • 5.852.517,13 lei la a doua.

Doar un exemplu de presupuneri „stiintifico-fantastice”:desi se hazardeaza sa scrie ca sumele ridicate sub forma de numerar din conturi nu au o destinatie finala cunoscuta, tot „specialistii” scriu cateva randuri mai jos ca: „… la intocmirea prezentului raport nu am avut la dispozitie evidenta contabila a societatii – pagina 3 (bilanturi, balante de verificare, note contabile, registrul jurnal, registrele de casa si banca, facturi, contracte si alte inscrisuri…)”.

Deci, au intocmit un raport contabil fara a avea … evidenta contabila!!

Al doilea si al treilea, primul fiind denumit „preliminar”, au fost dispuse prin doua ordonante de catre procuror DEACONU GILUELA de la DNA Ploiesti. Au fost efectuate de specialistul SPALATELU CRISTIAN DORU din cadrul DNA si il contrazice pe primul in proportie de 90%.

S-au fixat obiective cu o evidenta incalcare a prezumtiei de nevinovatie, cu o tinta clara la care sa se raporteze specialistul, respectiv i s-a sugerat ca operatiunile financiare pe care urmeaza sa le analizeze au un „caracter nereal”, sunt fictive.

De retinut: La finalizarea Rechizitoriului, prejudiciul a fost diminuat la 200.000 euro (nici aceasta suma nefiind reala), iar acuzatia de spalare a banilor a disparut dintre capetele de acuzare!!!

Exactitatea acestui mijloc de proba este pusa la indoiala prin modul de formulare a obiectivului constatarii, care este redundant, fiind evident ca activitatile se refera la operatiuni financiare. Autorii, specialisti antifrauda in cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti sau DNA, sunt sub indrumarea, subordonarea si controlul parchetelor, adica au o lipsa evidenta de independenta care constituie o suspiciune rezonabila pentru a caracteriza, fara teama de a gresi, aceste constatari ca fiind subiective (a se vedea si Decizia nr. 18/2008 a Curtii Constitutionale a Romaniei) si contradictorii, cel putin sub aspectul cuantumurilor sumelor pe care acestia le califica a fi prejudicii sau, si mai grav, spalare de bani.

In principal insa, critica se bazeaza pe metoda de realizare a analizei, enuntata chiar de specialistul antifrauda SPALATELU al PCA Ploiesti, la pagina 1 din Raportul preliminar: „analiza prin sondaj.

Asadar, nu a fost evaluata intreaga evidenta contabila a celor doua societati in perioada de referinta (2012-2014), impreuna cu rulajele bancare efectuate pe toate conturile detinute, specialistul emitand doar „suspiciuni rezonabile”. Nici pana astazi nu s-a efectuat o expertiza judiciara in domeniul financiar contabil.

Administratorii firmelor nu am fost citati pentru a participa la procedura stabilirii obiectivelor sau, ulterior, la punerea in discutie a concluziilor si la formularea de obiectiuni.

Baza legala a Rapoartelor de constatare a fost OUG nr. 74/2013, art. 3, art. 4, alin. 11 si 12 si art. 5, alin. 2 din Metodologia comuna nr. 1492/I/1/2014.

Rapoartele au, in realitate, un singur obiectiv (nu 3, cate sunt enumerate in preambul), respectiv identificarea operatiunilor financiare si o singura directie ordonata specialistilor: sa consemneze ca operatiunile financiare AU CARACTER NEREAL si ca unele firme au „UN COMPORTAMENT FINANCIAR INADECVAT” (sic!) acesta fiind ultimul pas care-i permite „specialistului” DNA, SPALATELU, sa plonjeze in concluzia ceruta de procurorul DNA, calificandu-le – cu o lejera lipsa de responsabilitate si profesionalism – a fi „DE TIP FANTOMA”, denumire ata de dragă unora (prin acestea incalcandu-se, din nou, prezumtia de nevinovatie).

Acuzarea a ocultat sau a lipsit de transparenta modul de efectuare a constatarilor si concluziile acestera. De altfel, nici nu s-a putut cunoaste si stabili daca specialistii erau sau nu incompatibili.

Intrand pe fond, trebuie subliniat ca specialistii nu au descris operatiunile, metodele, programele si echipamentele folosite, contrar obligatiilor care le reveneau potrivit art. 181, indice 1, alin. 2 C. Pr. pen. Mai mult, nu se precizeaza si, deci, nu stim daca specialistilor le-a fost pus la dispozitie continutul dosarului pentru a avea o imagine de ansamblu, sau pentru a studia anumite materiale / parti din dosar ori pentru a vedea, macar, explicatiile inculpatului sau ale administratorilor firmelor. Nu avem niciun argument pentru care s-a apelat la aceste constatari, deoarece nu s-a precizeaza daca exista pericolul de disparitie a unor mijloace de proba sau daca era o urgenta (si in ce constau acestea).

Raspunsurile de la obiectivele 2 si 3 sunt artificiale in primele trei Rapoarte, bazate pe date nereale si fara fundamentare, numai prin interpretarea unor date informatice gestionate de ANAF. Este evident ca acuzarea a urmarit incalcarea dreptului la aparare, a principiului prezumtiei de nevinovazie si al echitatii.

Rapoartele au fost contestate la 02.12.2015, iar acuzarea avea obligatia sa dispuna o expertiza judiciara (art. 172, alin. 12 C. pr. pen.), ceea ce nu s-a intamplat.

Desi perioada verificata prin Raportul SPALATELU este 2010-2014, s-au omis (paginile 4-30 din Raport) cei patru ani (2010 – 2014) pentru 10 (zece firme partenere), toate fara explicatie. Sub acest aspect, Raportul este INCOMPLET.

La Obiectivul 2 se consemneaza concluzii dubitative (vezi pagina 54 din Raport), iar Obiectivul 3 incepe direct cu concluzia ca „exista suspiciunea rezonabila…”! (Raportul final SPALATELU).

Partea finala a aceluiasi Raport (consecinte fiscale) – paginile 56-58 si concluziile (paginile 58-60) contin evidente aspecte subiective, ca de exemplu criteriile interpretate intr-o maniera pur personala de specialist pentru a caracteriza unele firme ca fiind „fantoma”, in conditiile in care cele 14 societati comerciale mentionate in Raportca „furnizori” in perioada 2011-2014 pentru achizitiile ”Z” si ”X” erau inregistrati la Oficiul Registrului Comertului (de la care s-au solicitat si depus la dosar fisa „Informatii de baza”) si in baza de date a ANAF, in Registrul contribuabililor, iar la data achizitiilor nu erau dizolvate, lichidate sau radiate.

Si mai interesant este ca SPALATELU anexeaza doar file din Registrul de casa pe III 2013 (”Z”) si pe III si V 2013 (”X”), confuzia adancindu-se si demonstrand insuficienta probelor avute in vedere de specialist, precum si, pe cale de consecinta, arata limitele evidente ale constatarii, cat si caracterul pro causa.

Principiul arhicunoscut, „in dubio pro reo” (art. 4, alin. 2 C. pr. pen.), ar fi trebuit sa-i nasca probleme deontologice si procedurale procurorului de caz, dar cum si DEACONU GILUELA si ONEA LUCIAN, colegii lui NEGULESCU MIRCEA, aveau cel mai scazut nivel tot la capitolul moralitate profesionala, evident ca Rechizitoriul a plecat catre instanta bazandu-se pe astfel de constatari.

Prezenta critica este sintetica, sumara, in instanta de judecata inculpatul urmand a o dezvolta si a propune admiterea probei cu efectuarea unei expertize tehnice judiciare in domeniul financiar contabil si al activitatilor economico-financiare derulate de firmele incriminate in Rechizitoriu.

Cu privire la RAPORTUL DE CONSTATARE PRIVIND ACHIZITIILE PUBLICE REALIZATE DE POLITIA LOCALA PLOIESTI IN PERIOADA 2012-2014 al specialistului TULEA SILVIU VLADIMIR din cadrul DNA – Serviciul specialisti:

Baza legala: art. 172, alin. 7 C.P.P., art 181 indice 1 CPP, Ordonanta nr. 190/P/12.08.2015, completata cu Ordonanta cu acelasi nr. din 12.10.2015.

Desi primul text se refera la „domenii strict specializate”, din Raport nu rezulta ca specialistul DNA sa fie specializat pe achizitii publice. Textul mai precizeaza ca Raportul este o „opinie”, iar specialistului ii sunt ablicabile dispozitiile referitoare la martor (art. 114-123 CPP). De asemenea, Raportul nu cuprinde descrierea metodelor, programelor si echipamentelor utilizate in realizarea constatarilor si concluziilor, asa cum cere art. 1811, alin. 2 C. pr. pen., imprejurare care confera raportului un caracter mai putin stiintific decat unui unui raport de expertiza efectuat in baza art. 172, alin. 1- 6 C. pr. pen.

Obiectivul stabilit prin Ordonanta: „Analiza achizitiilor efectuate de Politia Locala Ploiesti, reprezentata de directorul general Toader Cristinel, in perioada 2012-2014, de la un nr. de 17 agenti economici”. Obiectivul este formulat generic, deci fara o nota distinctiva, contrar dispozitiilor art. 172, alin. 6, conform caruia trebuie sa se indice faptele, imprejurarile care trebuie clarificate si evaluate (vezi si art. 172, alin. 9 C. pr. pen.)

Se mentioneaza ca perioada cercetata este 2012-2014, desi inculpatul TC a preluat functia de director general in 10 august 2012, a fost trecut pe functie de director general adjunct in februarie 2015 si a fost suspendat din aceasta functie la 11 mai 2015.

Astfel, in mod gresit s-a retinut raspunderea directorului general pentru intregul an 2012, deoarece acesta a preluat functia la 10.08.2012 (lunile I-VII fiind total necunoscute managerului sub aspectul achizitiilor). Pe de alta parte, Planul de achizitii pe 2012, a fost aprobat in 2011, iar cel pe 2013, pana in august 2012, pe cale de consecinta si contractele fusesera deja incheiate (e. g. SC DES LOGISTICS SRL, cu toate cele patru contracte incheiate si executate sub vechea conducere a Politiei Locale Ploiesti). A se vedea si filele 23-24, total achizitii nelegale in 2012: 245.612 lei, fara TVA, de care este facut raspunzator tot fetisul lui Portocala!!.

Mai mult, toata activitatea legata de achizitii era realizata de o comisie, iar hotararile acesteia erau puse in aplicare de compartimentele Achizitii publice, Contabilitate, Administrativ, Juridic-Contracte-Proceduri etc., directorul general semnand, la final, contractele rezultate, avand la baza toate semnaturile specialistilor de mai sus.

Tot ca raspuns la obiectivul stabilit prin Ordonanta, „specialistul” DNA utilizeaza sintagma „urmare analizei documentelor aflate la dosar”, nerezultand de nicaieri care sunt acestea. „Marele specialist” conchide cu rapunderea inculpatului, director general, „ordonator tertiar de credite”, desi prin Ordonanta de extindere a urmaririi penale din 20.11.2015, procurorul de caz, autor al Rechizitoriului, a stabilit ca inculpatul avea calitatea de … utilizator de credite bugetare ca „ordonator secundar de credite”.

Din cap. III„Prezentarea Politiei Locale Ploiesti”, se observa ca „specialistul” nu a studiat si nu cunoaste toate actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea politiei locale (facand referire doar la Legea nr. 155/2010). De aceea, nu cunoaste cui ii este subordonat serviciul public de interes local numit Politia Locala Ploiesti, lasand sa se inteleaga ca se subordoneaza Primarului, desi, in realitate, este in subordinea Consiliului Local Ploiesti (art. 1, alin. 1 din HCL nr. 347/28.09.2012) si doar directorul general isi indeplineste atributiile in mod nemijlocit sub autoritatea si controlul Primarului (art. 27 din HCL nr. 347/2012).

Este, deci, inacceptabil ca pe aceasta interpretare procausa si in acelasi timp pe o fractura logica, expertul si procurorul sa se bazeze in a-i aduce acuzatii unui functionar public cu functie de conducere de prejudiciere a Politiei Locale Ploiesti si sa se stabileasca cuantumul prejudiciului (a se vedea Raportul Tulea Vladimir Silviu, filele 4 si 187 si Rechizitoriul procuroarei DEACONU GILUELA, filele 21, 32 si 124 alin. final).

La filele 110-117, in Raportul specialistului DNA si in Rechizitoriu, la filele 76 -81, se constata, in contextul confuziei sus explicate, o eroare comuna: Politia Locala Ploiesti (PLP) ar avea statut de compartiment functional in cadrul aparatului de specialitate al Primarului !

Halal sa va fie, anchetatorii lui peste prajit, fiert si afumat!

PLP este o institutie publica de interes local, cu personalitate juridica, in sistemul administratiei publice locale, in subordinea Consiliului Local Ploiesti. Seful si un adjunct al PLP sunt numiti prin HCL, nu prin Dispozitie de Primar.

Personalul PLP beneficiaza de un statut legal special, iar infiintarea, organizarea / reprganizarea si functionarea PLP se face prin HCL, cu avizul obligatoriu al ANFP.

PLP nu face parte parte din aparatul propriu al autoritatii publice reperezentate de Primar, aparat care desfasoara activitati de secretariat, administrativ, gospodarire, intretinere, deservire, paza, protocol etc., ci are atributii si desfasoara activitati in scopul realizarii prerogativelor de putere publica exercitate de Consiliul Local.

Gestionarea activitatii operative a PLP se face de directorul general asistat de un adjunct, iar Organigrama (aprobata de Consiliul Local cu avizul ANFP) cuprinde 240 posturi, din care 176 functii specifice de politist local cu statut special, diferit de statutul personalului din aparatul propriu al Primarului sau compartimentele subordonate acestuia.

La cap. IV, filele 8-13, „Verificari anterioare efectuate in cauza”,asa zisul specialist DNA demonstreaza, inca o data, ca nu cunoaste semnatica unor notiuni si nici propriile atributii, atunci cand invoca acte de control/audit ale Camerei de Conturi Prahova care privesc anii 2010-2012, cand T.C. nici nu era director general, sau Auditul Primariei care vizeaza aceeasi perioada. Oricum, aceste acte nu s-au efectuat „in cauza”, respectiv in dosarul parchetului, fiind elementar de stiut semnificatia juridica a cuvantului cauza, ca temei juridic al unei actiuni sau, in sens larg, proces, litigiu, pricina. Mai mult, si la cap. VII„Mentiuni”,specialistul recidiveaza si invoca unele constatari ale „organului de audit intern al Primariei Ploiesti”, despre care nu exista la acel moment nicio certitudine privind concluziile finale, din moment ce materialul este intitulat PROIECT DE RAPORT DE AUDIT …”, ignorand, din nou, ca este vizata vechea conducere a Politiei Locale Ploiesti.

La cap. V „Prezentare agenti economici” specialistul a analizat raporturile contractuale ale Politiei Locale Ploiesti cu 17 agenti economici, dar procurorul a retinut in Rechizitoriu doar 15. Nu exista o explicatie pentru aceasta situatie. De adaugat, in alta ordine de idei, ca nu exista niciun text de lege explicit care sa prevada obligatia privind declararea sarcinilor fiscale sau a platilor catre bugetul de stat in cazul celor 17 (15) societati comerciale furnizoare de produse, lucrari sau servicii.

In cap. VI „Achizitii efectuate, Acte normative incidente in cauza” se includ, in mod nejustificat in sfera de raspundere a inculpatului vanat de ”Zdreanta”, raporturile contractuale de achizitii bunuri si servicii cu furnizorii: SC RINN SRL, SC ARENA AUTO SRL, SC DES LOGISTIC SRL, SC FLIMAD SRL si SC SERVICES AUTO SERUS, desi contractele au fost incheiate si executate anterior numirii inculpatului in functia de director general al institutiei, sau doar partial executate dupa 10.08.2012, pe baza procedurilor de achizitii derulate sub vechea conducere. De altfel, achizitiile realizate in 2013 provin din aceleasi contracte anterioare.

Rezulta ca numai pentru perioada 2012-2013, inc. este facut responsabil pentru suma totala 1.079.797,86 lei – 245.612 lei fara TVA (anul 2012) si 834.185, 86 lei.

La cap. VIII „Atribuirea contractelor”,„specialistul” – desi constata ca majoritatea contractelor de achizitii nu este semnata de directorul general, mentionand singur ca sunt semnate „pentru” – nici la finalul capitolului (filele 116-117) si nici la finalul Raportului (filele 192-193), nu identifica persoana / calitatea functionarului public care a semnat „pentru”, ci, cu rea credinta, neintemeiat, consemneaza cum i-a cerut pseudo-procurorul Negulescu: ca raspunderea revine directorului general T.C.

Asta inseamna sa nu dai doi bani pe Justitie!!.

Raportul mai concluzioneaza ca T.C. a obtinut pentru sine si pentru agentii economici „un folos necuvenit in suma de 571.162,34 lei”, cu trimitere la Anexa 24 unde este nominalizat cu suma de 1.300 lei (288 euro), ceea ce ofera, la o prima citire, impresia unei batai de joc la adresa infaptuirii actului de justitie.

La filele 53 -113 din Raport, sunt exemplificate 64 de acte de achizitii si proceduri nesemnate de T.C.

Oricum, potrivit unei recente Decizii a CCR, rapoartele de constatare ale specialistilor ANAF nu mai sunt recunoscute a fi probe, deoarece aceste stranii personaje sunt incompatibile si lucreaza la acelasi prost stapan: Statul Roman!! (Cristina T).

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

Lotul de JUDO PETROLUL 1983-1986 FELICITA echipa de medici Dr. Dan Ioan Mihalache si Dr. Doru Stoian, din cadrul SPITALULUI JUDETEAN DE URGENTA PLOIESTI PRAHOVA

Publicat

pe

De

Nu ne vom referi in acest articol despre vizita celor de la DIICOT ST Ploiesti efectuata ieri la sediul Politiei Locale Ploiesti, vizat fiind directorul interimar Adrian Vaida. Nu ne vom referi la acesta “vizita” de curtoazie deoarce ne-am obisnuit ca caeasta structura sa acopere faptele savarsite de uneltele procurorului Negulescu Mircea, unelte utilizate in diverse dosare penale fabricate de acesta “fetisurilor” sale. Despre acest subiect vom reveni intr-un serial separat pentru ca toti cititorii sa cunoasca adevarata fata a DIICOT ST Ploiesti si modul cum seful acestei structuri de parchet a efectuat acte de urmarire penala in afara cadrului legal, cu savarsirea mai multor ilegalitati pentru a musamaliza un dosar penal in care faptuitori sunt excat aceste unelte ALE PROCURORULUI “ZDREANTA”, de la Politia Locala Ploiesti. Noroc ca intstanta i-a dat-o in “bot” ditamai sefului DIICOT ST Ploiesti iar Sectia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) il cereceteaza pentru aceste fapte.

In acest articol va dezvaluim in exclusivitate faptul ca, pe numele col. Vasile Marian Ercuș, fost sef STS si pe numele lui Adrian Vaida (sef interimar al Politiei Locale Ploiesti), Chifor George, (șef dispecerat al Politiei Locale Ploiesti) si Buciumeanu Dragoș Costin (politest local) s-a depus recent o plangere penala pentru săvârșirea infracțiunilor de inducere în eroare a organelor judiciare, mărturie mincinoasă, instigare la inducerea în eroare a organelor judiciare, instigare la mărturie mincinoasă, fapte prevăzute și pedepsite de art. 268 aln 2, art. 273 alin 1, art. 47 raportat la art. 268 și art. 47 raportat la art. 273 Cod Penal. 

Deși fantomaticul Dosar TETRA a ajuns celebru în presa locală, întrucât acesta încă mai bântuie instanțele de circa 8 ani, trebuie să vă reamintim că acest proces „cu cântec”, pe baza achizițiilor publice efectuate la Poliția Locală Ploiești, încă nu a fost finalizat. La ultimele termene se pare că „uneltele” de lucru ale procurorului exclus din magistratură, Negulescu Mircea, zis Portocală, zis Zdreanță, chemați ca martori în instanță, se contrazic în propriile minciuni în acest dosar „fabricat” doar din „fetișurile” față de Cristinel Toader, fost director al Poliției Locale Ploiești, și Cezar Stoichiciu, fost șef la Achiziții în cadrul aceleiași instituții. Încet, dar sigur, magistații au reușit să descoasă acest dosar „cusut cu ață albă”.

În cadrul acestui proces-maraton cu peste 70 de termene, col. Vasile Marian Ercuș, pe atunci șef la Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), a declarat că știa de achiziția efectuată de Poliția Locală Ploiești, dar, la solicitarea factorilor de decizie ai instituției, a implementat un alt soft, fapt contrazis de documente. Vasile declarând că a primit „ordin”, să implementeze un alt soft, în afara celui achiziționat legal de către Cezar Dan Stoichiciu, în calitate de șef Achiziții la Poliția Locală Ploiești. Încă e o enigmă: de unde a venit „ordinul”? A venit pe cale ierarhică sau Negulescu, pe atunci la Parchetul Curții de Apel Ploiești, a luat-o pe scurtătură cu „șantajele”-i caracteristice? Totuși, Vasile a mai declarat, sub jurământ, că acest soft era pe un anumit calculator pe care chiar l-a și indicat. Așadar, NU EXISTĂ prejudiciu din partea inculpatului Cezar Dan Stoichiciu, ci acest prejudiciu a fost cauzat din partea altor factori de conducere ai Poliției Locale Ploiești, după cum reiese și din documente, dar și din declarațiile martorilor care, încet-încet, își schimbă acuzațiile date în dosarul de cercetare penală.

Col. Vasile Marian Ercuș precizează faptul că „NU AM FOST IMPLICAT ÎN NICIUN FEL ÎN PROCESUL DE ACHIZIȚIE AL TERMINALELOR TETRA ȘI SOFT-ULUI AVL, AFERENT ACESTORA, ARĂT FAPTUL CĂ TERMINALELE FUNCȚIONAU ȘI INDEPENDENT DE SOFT-UL AVL, CEL DIN URMĂ FOLOSINDU-I DISPECERULUI PENTRU LOCALIZAREA ÎN TEREN A STAȚIILOR, ARĂT CĂ, LA MOMENTUL RESPECTIV, CA ȘI ATRIBUȚIE DE SERVICIU, RĂSPUNDEAM DE FUNCȚIONALITATEA PLATFORMEI TETRA LA NIVELUL JUDEȚULUI PRAHOVA. ARĂT CĂ STAȚIILE TETRA NECESITAU UN COD DE CRIPTARE PE CARE ÎL OFEREA DOAR STS, IAR PROCESUL DE AVIZARE AL ACESTOR TERMINALE IMPLICĂ ACORDAREA CODURILOR DE CRIPTARE. (…) MENȚIONEZ CĂ TERMINALELE TETRA CORESPUNDEAU SPECIFICAȚIILOR MINIME IMPUSE DE STS.

Ulterior, colonelul Vasile se contrazice în declarații, ba chiar sfidează procesele verbale semnate. Potrivit procesului verbal, înregistrat la data de 10 mai 2011, colonelul Vasile a girat faptul că „Lucrarea a fost executată în baza solicitării Poliției Locale (…), serviciul funcționează în parametrii normali și personalul Poliției Locale Ploiești desemnat să opereze stația de lucru a fost instruit în acest sens.” Culmea, un proces verbal aprobat și de directorul general adjunct al Poliției Locale, Vaida Adrian, alt martor mincinos în acest dosar și, desigur, unealta neprocurorului Negulescu, un dosar care nu conține probe reale, iar așa-zisele denunțuri au fost obținute sub presiune de la martori cu „identitate protejată”.

Așadar, după „punerea în funcțiune a serviciului”, colonelul Vasile are o revelație și declară: ÎMI AMINTESC CĂ, DUPĂ O PERIOADĂ DE CÂTEVA LUNI, ÎN CONDIȚIILE ÎN CARE POLIȚIA LOCALĂ NU-ȘI REZOLVASE PROBLEMA FUNCȚIONALITĂȚII SOFT-ULUI ACHIZIȚIONAT, PRINTR-O ADRESĂ NE-A CERUT SUPORT TEHNIC ÎN VEDEREA PUNERII LA DISPOZIȚIE A UNUI ASTFEL DE SOFT. (…) LE-AM SPECIFICAT ACESTORA CĂ LE PUNEM LA DISPOZIȚIE SOFT-UL PROVIZORIU PÂNĂ LA REZOLVAREA PROBLEMELOR CU SOFT-UL PROPRIU ACHIZIȚIONAT.”

Totuși, „în ciuda eforturilor depuse de reprezentanții STS”, sistemul AVL achiziționat de Poliția Locală Ploiești nu a putut fi pus în funcțiune folosind infrastructura Platformei Comune TETRA. Colonelul Vasile a mai declarat, la ultimul termen, că „soft-ul era instalat pe calculatorul existent la Dispeceratul Poliției Locale”.

La vremea respectivă, conform unui Proces Verbal, directorul interimar Adrian Vaida, Chifor George, șef dispecerat și reprezentantul STS au luat la cunoștință că softul era funcțional. Cu o singură omisiune: la momentul respectiv se implentase, de fapt, un soft al STS, nu achiziționat de către Poliția Locală din motive… necunoscute, la aceea vreme, întrucât nu a existat nicio corespondență între STS și Poliția Locală, din care să reiasă că softul achiziționat de Poliția Locală nu poate fi implementat din cauza unor probleme tehnice. În afară procesului verbal, STS nu a trimis nicio adresă. Din motive greu de înțeles, Vaida și Chifor au ascuns acest aspect, în loc să ia măsurile necesare pentru remedierea situației ivite.

Din declarațiile date în instanță, în mod clar (cu martori), reiese faptul că Adrian Vaida era conștient că el este de fapt făptuitorul și a ascuns această problemă, rugându-l pe Toader Cristinel să nu îl introducă în plângerea penală, mizând atunci pe protecția fostului procuror Negulescu.

Astfel, conducerea de atunci a Poliţiei Locale, (în interimatul deținut de directorul adjunct Adrian Vaida) în loc să ia măsurile necesare pentru implementarea softului deja achitat, a instalat un sistem software pus la dispoziţie de STS, cu titlu gratuit, însă provizoriu. Pe motivul că programul achiziţionat nu era compatibil cu sistemul de transmisiuni STS. Acest fapt s-a aflat abia după doi ani, când scandalul a ajuns în presa locală, STS dând un comunicat de presă față de situația creată. În acest răstimp, doar Adrian Vaida și Chifor George cunoșteau situația reală. Ulterior, reprezentanţii STS ar fi înştiinţat conducerea Poliţiei Locale că nu mai pot lăsa la dispoziţia instituţiei softul împrumutat în mod gratuit. Deși, potrivit declarației reprezentantului firmei Barby Route, Adrian Barbu, în prezența unei delegații STS s-au făcut probe și, paradoxal, softul achiziționat de Poliția Locală se afla pe una dintre cele două partiții ale serverului Poliției Locale. Comisia de recepție din cadrul Poliției Locale nu avea atribuții pentru implementarea sistemului, fapt recunoscut și de Vaida, dar și de col. Vasile Marian Ercuș în instanță.

Însă, Adrian Vaida avizase procesul verbal prin care „serviciul funcționează în parametrii normali și personalul Poliției Locale (…) a fost instruit.” Potrivit declarației date în instanță, nu-și reamintea acest lucru. Un Proces Verbal semnat și de colonelul Vasile Marian. Adică cel care în fața organelor de cercetare, sub presiune sau nu, declara că „în ciuda eforturilor tehnice depuse de reprezentanții STS, sistemul AVL achiziționat de Poliția Locală Ploiești nu a putut fi pus în funcțiune”, în timp ce din Minuta întâlnirii reiese contrariul.

Buciumeanu Dragoș Costin (foto), făcând parte din comisia de achiziții, nu numai că a semnat procesul verbal de recepție cantitativă, ba chiar  l-a conceput pentru o staţie fixă de comunicaţii TETRA SEPURA SRG, 16 staţii mobile emisie-recepţie TETRA SEPURA SRG 3500 GPS, 100 de staţii portabile de comunicaţii TETRA SEPURA SRH- 3800 GPS şi, ceea ce era mai important, un sistem software-hardware AVL de gestionare a terminalelor.

in declarațiile date în instanță, în mod clar (cu martori), reiese faptul că Adrian Vaida era conștient că el este de fapt făptuitorul și a ascuns această problemă, rugându-l pe Toader Cristinel să nu îl introducă în plângerea penală, mizând atunci pe protecția fostului procuror Negulescu.

Iata declaratiile date de Adrian Vaida, in numar de trei pe parcursul urmaririi penale si in instanta, declaratii care se contrazic singure, una pe alta…(la sfarsitul articolului).

La asta daca mai adaugam si o inregistrare ambientala dintre Adrian Vaida si un interlocutor, avem tabloul complet…Adrian Vaida declara ca numita Carmen Gheorghe a vrut sa stearga softul de pe calculator…


Reamintim că, directorul general (suspendat) Carmen Gheorghe, directorul general adjunct Adrian Vaida, șefa Oficiului Juridic Mocanu Isabela Gabriela și Vasilescu Gabriel, „secretarul” instituției, sunt urmăriti penal in mai multe cause penale pentru săvârșirea infracțiunilor de inducere în eroare a organelor judiciare, mărturie mincinoasă, instigare la inducerea în eroare a organelor judiciare, instigare la mărturie mincinoasă, fapte prevăzute și pedepsite de art. 268 aln 2, art. 273 alin 1, art. 47 raportat la art. 268 și art. 47 raportat la art. 273 Cod Penal.  Vom reveni. (Cristina T.).

 

 

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Știri noi din Brăila

Exclusiv20 de ore inainte

BNR a majorat dobânzile prea puțin și prea târziu

Am afirmat repetat că BNR a majorat dobânzile prea puțin și prea târziu, iar astăzi avem încă o confirmare. Se...

Exclusiv2 zile inainte

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (IV)

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI era compus din urmatorii: procurorul NEGULESCU MIRCEA procurorul Onea...

Exclusiv4 zile inainte

Lotul de JUDO PETROLUL 1983-1986 FELICITA echipa de medici Dr. Dan Ioan Mihalache si Dr. Doru Stoian, din cadrul SPITALULUI JUDETEAN DE URGENTA PLOIESTI PRAHOVA

Nu ne vom referi in acest articol despre vizita celor de la DIICOT ST Ploiesti efectuata ieri la sediul Politiei...

Exclusiv5 zile inainte

Procuroarea activista, pupici cu lipici. Show total la volan! (Video)

Cotidianul a descoperit un nou exemplu de „asa nu” in randul procurorilor! Si Doamne fereste ce exemplu! Este vorba despre...

Exclusiv6 zile inainte

Procuror DNA, amenințat de șeful Poliției!

Nu ne vom referi in acest articol despre vizita celor de la DIICOT ST Ploiesti efectuata ieri la sediul Politiei...

ExclusivO săptămână inainte

Un fost sef STS, sefi si politisti locali din Politia Locala Ploiesti sunt acuzati de inducere în eroare a organelor judiciare, mărturie mincinoasă

Nu ne vom referi in acest articol despre vizita celor de la DIICOT ST Ploiesti efectuata ieri la sediul Politiei...

ExclusivO săptămână inainte

IN TENEBRELE JUSTITIEI „INDEPENDENTE”, DESFIINTATI DNA-ul!!!

In Octombrie 2014 am plecat la Paris, pentru un examen medical, la Spitalul American, precizeaza fostul sef SPP,Dumitru Iliescu. Doar...

ExclusivO săptămână inainte

Editorial/Ne plîngem că Statul nu are autoritate. Din nefericire așa este

Cerem redeschiderea dosarului minorelor,  eleve de liceu, din Drobeta Turnu Severin,  care a fost musamalizat de DIICOT Craiova, în care...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Iridex Group Plastic anunta receptia la finalizarea lucrarilor de canalizare in judetul Giurgiu, localitatea Toporu

Comuna Toporu din judetul Giurgiu, mai aproape de Europa, prin implementarea acestui proiect de canalizare cu bani europeni Iridex Group...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Dorinta statului paralel si a a campului tactic de control global a intregii populatii a Romaniei prin intermediul comunicatiilor electronice!

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI era compus din urmatorii: procurorul NEGULESCU MIRCEA procurorul Onea...

Exclusiv2 săptămâni inainte

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (III)

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI era compus din urmatorii: procurorul NEGULESCU MIRCEA procurorul Onea...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Incisiv de Prahova a avut din nou dreptate/Instanta confirma abuzurile si incompetenta conducerii Politiei Locale Ploiesti

(PRELUARE INPOLITICS.RO): O știre candidînd la titlul de mega-bombă a explodat azi în media: unul dintre cei mai reputați manageri...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Galaxy Note10: Smartphone-ul puternic creat pentru a aduce pasiunile la viață

  Cel mai puternic Galaxy Note este special gândit pentru productivitate, dar și creativitate, datorită noului S Pen și a...

Exclusiv2 săptămâni inainte

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (II)

procurorul NEGULESCU MIRCEA procurorul Onea Lucian procurorul RAILEANU CERASELA, procurorul DEACONU GILUELA, etc procurorul  SAVU ALFRED Procurorul Topală Teodor-Bogdan de...

Afaceri2 săptămâni inainte

Texte de promovare a produselor

Concentrarea unei campanii de marketing pe un produs, pe produse sau pe o categorie de produse poate fi foarte utilă....

Exclusiv2 săptămâni inainte

Noua Revolutie urbana 6

Trăim într-o perioadă în care orașele noastre devin tot mai aglomerate și tot mai poluate. Timpii petrecuți în trafic cresc...

Știrile Săptămânii