Conform dezvăluirilor din serialul nostru de la Incisiv de Prahova (aici, aici, aici, si aici, ), Returo este o schemă subtilă care vizează sifonarea banilor românilor.

Confirmăm faptul că alte ziare cu titluri importante încep să observe practicile dubioase ale acestei scheme. În investigația noastră, am numit această schemă „Hora șmecheriei/Mafia deșeurilor și statul paralel”. Am arătat că Returo este un mecanism elaborat care adună bani și ambalaje, având un singur contract pentru colectarea ambalajelor care, de fapt, sunt deșeuri de ambalaj. Subcontractarea în Prahova a fost făcută către firma Recop, condusă de Catalin Mureșan, asociat cu mafia deșeurilor. Acesta este cunoscut drept singurul care știe cum să manipuleze sistemul și care are sprijinul unor ofițeri, subofițeri și politicieni influenți.

Această rețea a deșeurilor, prin intermediul unor personaje cheie, a reușit chiar să închidă firma Gentoil. Există legături între diverse companii și persoane implicate în aceste afaceri ilegale, iar investigațiile noastre vor continua să aducă la lumină aceste conexiuni periculoase. Această mafie a deșeurilor și statul paralel generează consecințe economice și de mediu devastatoare, afectând bugetul statului și viața cetățenilor. Este esențial să se investigheze și să se soluționeze aceste probleme pentru a stopa daunele aduse mediului și economiei.

Suma colosală pe care RetuRO nu o returnează consumatorilor pe ambalaje: 150 de milioane de lei lunar

Un sistem cu probleme: Cum RetuRO rămâne cu 60% din sumele colectate lunar

RetuRO SGR, compania care gestionează noul sistem de garanție-returnare al ambalajelor pentru băuturi, rămâne în posesia a 60% din sumele încasate lunar. Acest lucru înseamnă că milioane de români pierd lunar sume considerabile de bani în acest proces.

Suma de 150 de milioane de lei lunar, plătită la casă pentru sticle, doze și PET-uri, rămâne în mare parte la RetuRO. Chiar dacă producătorii transferă aceste sume către RetuRO SGR conform unei hotărâri de guvern din 2021, o parte semnificativă nu se mai întoarce la cumpărători.

Dezvăluiri și lipsă de transparență: RetuRO SGR nu comunică unde sunt automatele de colectare și ce se întâmplă cu sumele uriașe colectate lunar

RetuRO SGR, având monopol garantat de stat și fiind responsabilă de gestionarea acestui serviciu de interes public, nu oferă transparență în privința activității sale. Cu toate că statul român deține o parte din companie, lipsa informațiilor despre locațiile automatele de colectare și destinația sumelor încasate ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt tratați banii plătiți de consumatori.

Eforturile pentru o soluție mai echitabilă: Necesitatea clarificării și justiției în sistemul de garanție-returnare

Cu milioane de lei pierdute lunar de către consumatori și lipsă de transparență din partea RetuRO SGR, este evident că există o nevoie acută de clarificare și justiție în ceea ce privește sistemul de garanție-returnare al ambalajelor. Este esențial ca toți cei implicați să fie tratați echitabil și că informațiile despre proces să fie accesibile publicului pentru asigurarea unei funcționări corecte și transparente a acestui sistem vital pentru protejarea mediului înconjurător și a intereselor consumatorilor.

Așteptăm cu nerăbdare să continuăm investigația noastră pentru a aduce la lumină adevărul din spatele acestor practici ilegale. Vom reveni cu mai multe detalii în curând, în cadrul serialului nostru de investigații.

În serialul nostru despre schema Returo, dezvăluim cum aceasta sifonează banii românilor. Asemenea altor ziare, investigația noastră expune conexiunile dintre mafia deșeurilor, statul paralel și companiile implicate. Returo, gestionată de SGR Returo, are un contract de colectare a ambalajelor care de fapt sunt deșeuri, subcontractând în Prahova. Firma Recop condusă de Cătălin Mureșan este un punct focal al afacerii. Mafia deșeurilor a reușit să închidă firma Gentoil și să lase fără autorizație de mediu societatea Ecorin.

Turnătorul șef al mafiei deșeurilor a dus la închiderea unor afaceri compatibile și la plasarea frauduloasă a ambalajelor. Apar și mențiuni despre schemingul pe care îl duc alte companii în acest sistem, iar conexiunile între diverse entități sunt adânc analizate. Este de asemenea dezvăluit cum schemele de evaziune fiscală și deșeurile neconform riscă să aibă un impact devastator asupra economiei și a mediului, implicând sume uriașe de bani.

RetuRO, administratorul SGR, funcționează cu finanțare exclusiv privată și are rolul de a asigura transparența asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje, în vederea atingerii țintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.

Totusi, nu este vorba despre o firmă de stat care să aibă monopol, ci de o SA!

RetuRO SGR, tupeu nesimțit – nu comunică unde sunt automatele de colectare și nici ce face cu zecile de milioane de euro încasate lunar: Nu ni se aplică legea informațiilor de interes public RetuRO SGR a secretizat activitatea sistemului. Compania căreia statul român i-a acordat monopol să ia banii pe ambalaje tuturor cetățenilor care cumpără băuturi este total lipsită de transparență. RetuRO SGR are monopol de la stat.

Transportul se face cu mașini neautorizate ….și pentru ca în SGR RETURO este acționar ministerul mediului aceștia fac ce vor și cum vor.

Sticlele și dozele nu mai sunt încadrate ca deșeu și au o noua denumire …doar AMBALAJ!!!.

17 companii, producători și distribuitori de băuturi, printre care și Romaqua Group, lider pe piața apelor minerale din România, au solicitat în instanță suspendarea executării hotărârii de Guvern ce legiferează funcționarea sistemului de garanție returnare din România.

Gândit și implementat de instituțiile statului (Ministerul Mediului) în claborare cu jucătorii din industria berii (prin Asociația Berarii României pentru Mediu), din industria băuturilor răcoritoare (prin Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate) și marii retaileri alimentari (Asociația Retailerilor pentru Mediu), sistemul de garanție returnare are și combatanți, în general producători și distribuitori de vin și ape minerale.

Astfel, începând de anul trecut, chiar după debutul SGR în România, din 31 noiembrie,  RetuRo, compania care administrează sistemul la nivel național, a fost chemată în judecată din dorința reclamanților (producători de băuturi) de a aduce schimbări sistemului.

Potrivit unei analize cu ajutorul motoarelor de căutare termene.ro, primul proces a fost intentat de  Romaqua Group, cel mai mare producător de apă îmbuteliată din România, care, inițial,  a chemat în judecată RetuRO într-un dosar ce are ca obiect acțiune în constarare și în care se contestă valabilitatea unor  clauze din contractul de prestări-servicii încheiat cu administratorul SGR.

Romaqua a solicitat judecătorilor să suspende  executarea contractului cu RetuRO până la soluționarea primului dosar, însă judecătorii au respins cererea de chemare în judecată, soluție pe care producătorul a contestat-o făcând apel.

Concomitent, Romaqua se judecă cu RetuRO și Guvernul României și într-un dosar cu aceeași miză având ca obiect anulare act administrativ, mai exact a HG privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.

„RetuRO a întreprins anumite demersuri judiciare și în legătură cu un număr extrem de redus de producători, care au decis să conteste în justiție valabilitatea unora dintre clauzele contractului de prestări-servicii încheiat cu administratorul SGR. RetuRO a obținut deja câștig de cauză în primă instanță într-un proces inițiat de un producător de ape minerale. Important de precizat și că garanțiile pe care producătorii le plătesc pentru fiecare ambalaj pe care îl pun pe piață și care au aceeași valoare de 50 de bani, sunt imediat recuperate de aceștia în momentul în care produsele sunt facturate și livrate către distribuitori și comercianți, motiv pentru care nu există niciun argument pentru ca ele să fie încadrate ca “pierderi” de către producătorii de băuturi”, a transmis RetuRO în legătură cu această speță.

În afară de Romaqua, 16 companii, împreună și pe cale separată, au solicitat în instanță suspendarea executării HG privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile( HG 1074/2021), chemând în judecată Guvernul României.

Din datele agregate de Termene.ro, companiile Domaine Vinarte SRL; care operează magazinul online de vinuri Vinarte, Mero Com International care deține crama Girboiu, Viticola Corcova (podgoria Corcova Roy & Dâmboviceanu), Domeniile Săhăteni, AMB Wine Company (Liliac Winery) au chemat în judecată Guvernul și ca intervenient RetuRO, pe cale separată.

De asemenea, o altă companie care a chemat pe cale separată  Guvernul în judecată pentru anularea HG privind SGR  (dosar în care RetuRo nu este parte)  este și producătorul de vinuri Serve Ceptura, pentru care există și o soluție a Curții de Apel Ploiești. Judecătorii au admis în parte cererea de suspendare și au suspendat executarea prevederilor art.10 alin (5) din HG nr.1074/2021 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele prevăzute de HG 1075/2023 până la pronunţarea instanţei de fond.

Potrivit articolului menționat, este interzisă introducerea pe piața națională a produselor ambalate în ambalajele prevăzute la art. 1 alin. (1) dacă acestea nu sunt inscripționate în condițiile prevăzute la art. 24 (cu sigla SGR și cod de bare aferent n.red.) , cu excepția produselor care se află în stocul producătorilor, distribuitorilor sau comercianților la data prevăzută la alin. (1) (30 iunie 2024 n.red.)”.

Deci, Romaqua Group, cel mai mare producător român de băuturi, cu peste 2.000 de angajați în 7 fabrici și având în portofoliu branduri precum Borsec, Stânceni, Giusto și Albacher, a cerut în instanță suspendarea sistemului de garanție – returnare (SGR) a ambalajelor. Compania susține că proiectul, lansat de Ministerul Mediului înainte să fie finalizată infrastructura de care are nevoie, prezintă o serie întreagă de disfuncționalități și nereguli, care aduc costuri suplimentare semnificative pentru tot lanțul din industrie, de la producător la distribuitor și magazin, și au început să se regăsească deja în prețurile produselor la raft.

Romaqua susținea că operatorul sistemului ar fi trebuit să fie, potrivit ghidului Comunității Europene, o organizație nonprofit, nu o societate pe acțiuni – ca RetuRO -, care urmărește obținerea de profit. Totodată, ar fi trebuit să fie o structură independentă, dar în acționariatul RetuRO se regăsesc toți marii concurenți Romaqua.

Un producător de vin a câștigat procesul intentat statului român în speța ambalajelor reciclabile. O prevedere a programului SGR a fost suspendată
Printr-un proces deschis la Curtea de Apel Timișoara, compania Cramele Recaș a dat în judecată Guvernul României, cerând suspendarea mai multor articole din legea privind sistemul de garanție-returnare. Returo Sistem de Garanţie-Returnare (SGR) şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au calitatea de „intervenienți” în dosar.
În litigiu, producătorul având sediul în localitatea Recaș, județul Timiș, a reclamat că regulile SGR au fost modificate radical cu doar câteva săptămâni înainte ca programul să debuteze în România.

Instanța a admis în parte cererea Cramelor Recaș și a dispus suspendarea articolului care prevede că „stocurile (n.r. – fără eticheta SGR) pot fi introduse pe piaţă, respectiv comercializate, după caz, cel târziu până la data de 30 iunie 2024, dată după care introducerea acestora pe piaţa naţională, respectiv comercializarea lor este interzisă”. Judecătorii au arătat în sentință că, până în 6 noiembrie 2023, legea prevedea data de 31 decembrie 2024 drept termen-limită de lichidare a stocurilor, iar în 7 noiembrie 2023, cu mai puțin de o lună înainte de pornirea programului, termenul a fost devansat pentru 30 iunie 2024.
După ce producătorii de vinuri şi cei de apă au intentat mai multe procese Guvernului României şi companiei RetuRO SA, Ministerul Mediului a bătut în retragere în cazul Sistemului Garanţie-Returnare (SGR), lansând pe data de 15 martie a.c. în dezbatere publică o modificare la HG nr. 1074/ 2021 prin care prelungește cu 6 luni perioada în care producătorii își pot vinde stocurile de marfă în ambalaje care nu poartă sigla SGR.

Toate punctele de colectare sunt fără autorizație de mediu.

Transportul se face cu mașini neautorizate ….și pentru ca în SGR RETURO este acționar Ministerul Mediului aceștia fac ce vor și cum vor.

Sticlele și dozele nu mai sunt încadrate ca deșeu și au o noua denumire doar AMBALAJ.

Denumirea de ambalaj poate fi folosita pana în momentul în care se introduce produsul finit în ele, după desfacerea consumarea conținutului acestea devin deșeu ambalaj și trebuiesc însoțite de documentele aferente …..deci SGR RETURO încalcă legislația de mediu pentru ca pot și pentru ca vor ….aceștia au cheltuit milioane de euro din fonduri proprii și externe fără a face ceva concret.

Ceea ce SGR RETURO spune ca este reciclat este doar praf în ochi şi pulbere în plămâni ….mare parte din deșeurile din ambalaj este găsit în tomberoane pe câmpuri, gropi de gunoi …etc.

De exemplu la Brașov au deschis VGP parc  pe strada Bucegi cu mare Tam Tam dar pentru puțin timp , acesta fiind închis și nefuncțional în acest moment.

Se va deschide în curând la Otopeni un alt mare depozit tot cu suflete și trâmbițe,  dar și acesta va sta închis.

Ce fac acești angajați ai SGR RETURO …”papa” banii și atât…fac rapoarte mincinoase?

Aceștia se ascund în spatele asociatului …Ministerul Mediului și nu dau socoteala ?

Investigatia ziarului Incisiv de Prahova va aduce in fata opiniei publice un caz halucinant și va aduce probe ca cei ce se ocupa de centrele de primire a deșeurilor de ambalaj introduc de mai multe ori prin aparat deșeurile și colectorii fac aceleași lucruri în fiecare zi.

Nu ezitați să verificați mai multe informații în investigațiile noastre pe site-ul nostru sau în ziarele menționate pentru a afla mai multe detalii despre aceste practici suspecte și implicațiile lor. (Cristina T.).