Scandalul WHITE TOWER (XXXVIII) a devenit un simbol al megascrocheriilor imobiliare din România, afectând zeci de cetățeni din Ploiești, care s-au trezit fără apartamentele pentru care au plătit într-o schemă infracțională elaborată. Investigațiile asupra acestui caz scot la iveală un amatorism dubios din partea dezvoltatorilor, care, înainte de controversatul proiect WHITE TOWER, au avut doar afaceri nesemnificative. Aceștia au reușit să își amplifice succesul după o asociere neoficială cu figuri influente din conducerea locală a Ploieștiului și a județului Prahova (aici).

Îngrijorările sunt mari cu privire la implicațiile naționale ale acestui scandal, care ar putea deveni o chestiune de siguranță națională. E greu de crezut că o femeie de 74 de ani ar putea orchestrace o astfel de schemă complexă; se bănuiește că adevăratul creier al afacerii este o altă persoană, ascunsă în spatele unei rețele de protecție. Aceasta evidențiază nu doar păcălirea ploieștenilor de bună credință, ci și insensibilitatea autorităților care au ignorat legile, distrugând astfel credibilitatea mediului de afaceri local.

Un aspect crucial al acestei escrocherii a fost lipsa de cunoștințe a cumpărătorilor cu privire la drepturile lor legale. După ce aceștia au plătit avansurile pentru apartamente, nu au reușit să își înscrie proprietățile în cartea funciară, permițând vânzarea repetată a acestor imobile. Deși unii notari au realizat înscrieri pentru anumite persoane, nu au recomandat această acțiune tuturor cumpărătorilor, ceea ce a dus la pierderi financiare semnificative.

Dorința de a avea o locuință nouă în zona bine cotată a Ploieștiului a făcut ca mulți dintre cumpărători să ignore semnele de avertizare, lăsându-se influențați de prețurile atractive. Realizarea visului de a cumpăra un apartament nou cu trei camere în 2019, pentru suma de 40.000 de euro, denotă naivitatea pe care escrocii au exploatat-o.

„Compania” LUPU a beneficiat de susținerea unui grup de notari și avocați respectați, precum Maria Tudose și fiul său, George Tudose, și avocatul Vlad Nichita, ale căror nume fuseseră asociate anterior cu reputația corectitudinii legale. Aceștia, împreună cu familia LUPU, ar fi reușit să atragă victime prin oferirea de afaceri tentante.

Această schemă nu este o premieră în România, fiind similară cu escrocheriile cunoscute precum CARITAS, SAFI sau FNI, care au lăsat fără economiile de-o viață numeroase victime. Până acum, se estimează că 16 persoane au raportat că au fost păcălite, cu pierderi de peste un milion de euro. Sursele indică că numărul total al păgubiților depășește 30, dar mulți dintre aceștia preferă să se abțină de la a-și recunoaște pierderile din cauza surselor dubioase de finanțare.

Procurorii consideră că Vlad Nichita, avocat din Baroul Prahova, a acționat în colaborare cu dezvoltatorii și alte figuri infracționale pentru a iniția falimentul „dezvoltatorului” imobiliar, lăsând victimele fără nicio speranță de recuperare a fondurilor. Aceștia și-ar fi retras bunurile imobile și ar fi lichidat sume considerabile din conturile companiei, lăsând în urmă doar activele rămase.

La sfârșitul anului 2023, LUPU MĂRIOARA a vândut, printre altele, două pensiuni în Delta Dunării, un aparthotel la Predeal și mai multe automobile de lux. Acest lucru sugerează că rețeaua de corupție se extinde mult dincolo de Ploiești, având legături cu interese de amploare.

Scandalul WHITE TOWER continuă să fie subiect de intense investigații, punând sub semnul întrebării nu doar competența dezvoltatorilor implicați, ci și integritatea justiției românești. Un exemplu clar al disfuncționalității sistemului juridic este tergiversarea cazului, care stârnește îngrijorări legate de influențele politice și amânările repetate.

Efectele corupției sistemice în Ploiești: declarații și implicații ale scandalului WHITE TOWER. Scandalurile interconectate din Ploiești evidențiază costul pe care publicul îl plătește pentru corupția sistemică din oraș. Concluziile ce se desprind din aceste situații subliniază o nevoie urgentă de reforme și acțiuni hotărâte pentru a restabili încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Această realitate scoate în evidență o criză morală și legală profundă, afectând serios calitatea vieții în Ploiești și credibilitatea autorităților publice.

Așa cum menționam în articolele anterioare, se așteaptă o extindere a urmăririi penale, însă în orașul lui Caragiale, zvonurile circulă că membrii acestei grupări de criminalitate economică și financiară au început să sărbătorească, crezând că au scăpat de răspunderea penală. Motivul pentru această convingere ar fi expirarea detașării procurorului de caz, Mihaila, care ar putea cauza întârzieri în finalizarea anchetei.

O posibilă critică adresată procurorului Mihaila se concentrează pe numărul mare de delegări în cazul acesta către alți procurori sau polițiști. Totuși, aceste întârzieri sunt de înțeles având în vedere complexitatea cazului și protecția de care beneficiază gruparea infracțională.

În acest megadosar, procurorii investighează multiple fapte penale, incluzând infracțiuni de înșelăciune în formă continuată, complicitate la înșelătorie, complicitate la fals intelectual, precum și abuz de încredere prin fraudarea creditorilor. Toate aceste fapte agravante contribuie la concluzia existenței unui grup infracțional organizat, ceea ce stârnește îngrijorări serioase cu privire la integritatea și funcționarea justiției în Ploiești.

În concluzie, scandalul WHITE TOWER și toate aspectele sale interconectate subliniază nevoia urgentă de a aborda corupția și de a restabili ordinea și încrederea în instituțiile publice, pentru a proteja drepturile cetățenilor și a asigura un climat de transparență și legalitate în comunitate.

Zvonurile că membrii acestei grupări de criminalitate economică și financiară au început să sărbătorească, crezând că au scăpat de răspunderea penală, au prins contur după ce, în noaptea trecută, am primit pe adresa redacției Incisiv de Prahova un mesaj halucinant. Dacă ar fi adevărat, ar însemna că România este un stat mai jos decât cel mai sărăcit dintre statele bananiere din Africa.

Mesajul suna cam așa: „… sunt unul dintre promitenții cumpărători ai ansamblului City Gate, construit de Mihai Lupu în parteneriat cu Nikita Vlad. Am citit articolele dumneavoastră referitor la ansamblul WHITE TOWER și aș dori să discut cu dumneavoastră despre acest caz, deoarece este mult mai complex. Chiar vreau să faceți publică și situația de la City Gate, pentru că este o caracatiță foarte mare care a pagubit destui oameni. Eu, fiind promitent cumpărător, nu am decât o promisiune de vânzare-cumpărare, care momentan este în termen; totuși, situația actuală este destul de dificilă, deoarece se dorește falimentul, ceea ce ar reprezenta o lovitură pentru toți cei care au cumpărat apartamente în acest ansamblu.

Azi va avea loc o întâlnire între cumpărători și cei doi dezvoltatori, la ora 19:30, în fața ansamblului City Gate. Voi lua parte și eu; vă invit, dacă se poate, să fiți prezent la această întâlnire și veți putea observa mult mai clar care este situația în momentul de față.”

Putem propune doar ca procurorul de caz să „monitorizeze” această posibilă întâlnire ca o continuare a tepelor date sub nasul autorităților (aici), sau să propunem lui Ginel Preda, aparatorul acestei grupari de criminalitate economico-financiară, care este imputernicit la comanda IPJ Prahova, să trimită echipaje pentru protejarea acestor „investitori” la întâlnirea ce urmează a fi destul de tensionată. Dacă e protecție pentru gruparea de criminalitate economico-financiară, măcar să fie protecție până la capăt; nu de alta, dar ne întrebăm ce li se va întâmpla acestor „ingerasi” după ce au scăpat de arest și inca ar fi in control judiciar, având în vedere că adevărații vinovați din această mega escrocherie pare că nu vor suferi nicio consecință.

Reamintim ca, in scandalul WHITE TOWER, instanța a respins plângerea avocatului Nichita Vlad și a revocat măsurile de control judiciar pentru alții

Magistrații Curții de Apel Ploiești au respins ca nefondată plângerea formulată de avocatul Nichita Vlad, inculpat în dosarul WHITE TOWER, care vizează înșelăciunile imobiliare. Verdictul a fost dat împotriva măsurii controlului judiciar impusă prin ordonanța emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. Decizia este una definitivă.

Instanța a concluzionat: „Respinge, ca neîntemeiată, plângerea formulată de inculpatul Nichita Vlad împotriva ordonanței din data de 21.06.2024, emisă în dosarul nr. 221/282/P/2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă. Pronunțată în ședința camerei de consiliu, astăzi, 02.07.2024.”

În același dosar, pe 16.05.2024, Curtea de Apel Ploiești a admis plângerea soției avocatului, Nichita Elena, împotriva ordonanței din 13.05.2024 privind prelungirea măsurii controlului judiciar, dispunând revocarea acestei măsuri. Instanța a declarat: „Desființează în totalitate măsura controlului judiciar dispusă față de inculpata Nichita Elena.”

De asemenea, instanța a admis și plângerea formulată de omul de afaceri bucureștean Ștefănescu Daniel, inculpat în același dosar, revocând și pentru el măsura controlului judiciar.

Curtea de Apel Ploiești a admis „în parte plângerea formulată de inculpatul Costea Corneliu Claudiu” împotriva ordonanței de prelungire a măsurii controlului judiciar, înlăturând din obligativitatea referitoare la limitarea teritorială a României, menținând restul dispozițiilor.

Instanța a respins pe 27.06.2024 și „excepția tardivității formulării plângerii” invocate de Ministerul Public, astfel negându-le temerile. A fost respinsă și plângerea formulată de inculpata Tudose Maria, notar public implicat în tranzacțiile imobiliare fictive, împotriva ordonanței de prelungire a măsurii controlului judiciar, fiind obligată la plata unor cheltuieli judiciare de 200 lei.

Conform anchetatorilor, Nichita Vlad a părăsit țara după ce a fost implicat într-un accident mortal și a fugit de la locul faptei. Se suspectează că a intenționat să ajungă în Republica Moldova, țara de origine a fostei sale soții, Nichita Elena. Procurorii cred că divorțul a fost fictiv, având scopul de a evita sechestrul asigurator la bunurile sale. Vom reveni. (Cristina T.).